Calculele suspendarii. Alungarea lui Klaus Iohannis de la Cotroceni, un pariu riscant pentru Dragnea si Tariceanu

Presedintele Klaus Iohannis a decis sa amane scrierea unui decret de revocare din functie a procurorului-sef DNA Laura Codruta Kovesi. Acest fapt a provocat o mare agitatie in coalitia PSD-ALDE, care si-a impus ca obiectiv politic schimbarea procurorilor sefi din sistemul de justitie si limitarea atributiilor presedintelui.

"Am citit motivarea deciziei Curtii. Ca sa nu apara asa o confuzie in spatiul public, eu am spus de prima data cand m-ati intrebat ca voi citi aceasta motivare pana cand o inteleg foarte bine, deci mai avem un pic de citit", a declarat Klaus Iohannis, marti 12 iunie.

Reactiile liderilor politici din PSD au fost la unison sa scoata in evidenta ca presedintele se afla in situatia in care nu aplica o decizie a Curtii Constitutionale, acesta fiind un motiv consistent pentru suspendare, in opinia lor.

Desi, la prima vedere, PSD si ALDE au o majoritate linistitoare in Parlament, declansarea operatiunii de suspendare implica un risc politic mare. In plus, liderul PSD Liviu Dragnea se afla sub amenintarea unei noi condamnari in dosarul angajarilor fictive, sentinta urmand sa se pronunte saptamana viitoare, pe 21 iunie.

Riscul politic este ca in campania pentru referendum sa se realizeze o mobilizare masiva a electoratului, iar o reintoarcere victorioasa a lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni si o infrangere a coalitiei PSD-ALDE va avea consecinte mari din perspectiva alegerilor europarlamentare si prezidentiale ce urmeaza anul viitor.

Cele trei strategii, mai mult sau mai putin realiste, ale PSD pentru sanctionarea presedintelui Iohannis

O suspendare a presedintelui Iohannis in acest moment inseamna pentru PSD-ALDE oferirea pe tava a celui de-al doilea mandat de cinci ani actualului sef al statului.

Cu toate acestea, social democratii, in urma declaratiilor, par decisi sa-l sanctioneze pe Klaus Iohannisunul dintre motive fiind ca amana revocarea sefei DNA. Insa cauta solutii juridice pentru realizarea unei "suspendari fara referendum".


Klaus Iohannis, un presedinte aflat sub presiunea liderilor PSD si ALDE, s-ar putea sa fi gasit o strategie pentru a evita suspendarea - Foto Presidency.ro

La nivelul PSD, in ultimele zile s-au vehiculat trei teorii:

1. Cea a acuzatiei pentru infractiunea de inalta tradare, promovata de deputatul Florin Iordache. In acest caz, in urma votului a doua treimi dintre parlamentari, presedintele e suspendat din functie pana la o decizie definitiva a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

"O sa gasiti acolo (in Constitutie - n.red.) sanctiuni si pe aceasta chestiune. Deci, pana la acel referendum de suspendare, sunt si alte metode", a declarat deputatul PSD.

2. O a doua teorie se refera la declansarea unei proceduri de suspendare a presedintelui prin votul majoritatii parlamentare, intrerupta de aceeasi majoritate, inainte de a expira termenul de organizare a unui referendum.

Aceasta teorie a fost enuntata de deputatul Eugen Nicolicea si ar fi cea care s-ar potrivi ca o manusa planurilor PSD, dar exista un articol in Constitutie care arata ca odata suspendarea presedintelui votata in Parlament, referendumul nu mai poate fi oprit.

"Suspendarea este o etapa intermediara in procesul de demitere, care o face poporul. Suspendarea se face in 30 de zile, plus cat dureaza validarea lui, daca demiterea este aprobata de popor, suspendarea inceteaza, daca poporul nu accepta, ea se incheie. Cred ca am inteles cu totii ca suspendarea e o etapa intermediara. Atata vreme cat exista hotararea Parlamentului, orice act poate sa fie si anulat de catre cel care l-a initiat", a sustinut deputatul PSD.

Doar ca propunerea deputatului Nicolicea este o "inovatie" care n-are niciun fel de sustinere constitutionala.

Articolul 95 din legea fundamentala precizeaza: "daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea presedintelui".

3. Cea de a treia teorie dezbatuta la nivelul conducerii PSD e aceea de a face o plangere penala impotriva presedintelui pentru ca nu vrea sa puna in aplicare decizia CCR, iar aceasta formalizare sa fie folosita in lupta politica. Ea a fost enuntata de senatorul Niculae Badalau.

"Absolut toata lumea trebuie sa respecte legea. Cred ca urmatorul pas e o notificare din partea Ministerului Justitiei ca sa se puna in aplicare acea hotarare, daca nu, e penala. Domnul presedinte este roman si reprezinta o institutie care trebuie sa respecte legea, la fel ca toate institutiile. In cazul in care nu e pusa in aplicare, cineva trebuie sa notifice acel reprezentant al institutiei. Domnul presedinte nu este regele Carol, Ferdinand, si trebuie sa o puna in aplicare", a declarat senatorul Badalau.

Miscari de trupe in Parlament, cifrele actualizate

In ultima vreme, sunt tot mai multe miscari de trupe in interiorul Parlamentului. Victor Ponta a reusit sa stranga un numar de zece parlamentari sub aripa Pro Romania, dar acestia nu pot sa-si faca un grup propriu la Camera Deputatilor, poposind in tabara amestecata a "neafiliatilor". Numarul minim de deputati pentru a forma un grup propriu este de zece deputati, dar, conform regulamentului Camerei, nu se pot face grupuri politice noi din parlamentari alesi pe lista altor formatiuni.

Exista tensiuni in interiorul PNL, un deputat si un senator au migrat spre ALDE, iar altii vor s-o faca, dar exista si un numar important de deputati si senatori PSD care nu-l mai urmeaza pe liderul Liviu Dragnea.

Pe de alta parte, PSD a atras doi senatori de la PMP, acest partid pierzand posibilitatea de a avea grup propriu la Senat (numarul minim fiind de opt).

Situatia din Parlamentul Romaniei in acest moment arata astfel.

PSD are un numar total de 219 parlamentari (150 de deputati, 69 de senatori).

ALDE are un numar total de 27 de parlamentari (17 deputati, 10 senatori).

UDMR are un numar total de 30 de parlamentari (21 de deputati, 9 senatori).

PNL are un numar total de 94 de parlamentari (66 de deputati, 28 de senatori).

USR are un numar total de 41 de parlamentari (28 de deputati, 13 senatori).

PMP are un numar total de 14 parlamentari (14 deputati) . Grupul de la Senat s-a desfintat in urma plecarii a doi senatori spre PSD.

Minoritatile au un numar de 17 parlamentari (deputati).

Neafiliatii sunt in numar de 23 de parlamentari (16 deputati, 7 senatori).

Majoritatea simpla este de 233 de voturi.

Majoritatea calificata, cea de doua treimi, este de 310 voturi.

Maximul teoretic pe care-l pot obtine PSD, ALDE, UDMR si minoritatile este de 293 de voturi, cu 17 mai putin decat cele 310 necesare pentru o majoritate de doua treimi.

PSD si ALDE au impreuna 246 de voturi, cu 13 mai multe decat o majoritate simpla. Dar asta in situatia in care toate voturile din PSD sunt controlate de Liviu Dragnea.

Din calculele prezentate mai sus reiese ca o majoritate de doua treimi este practic imposibil de obtinut, iar teoria lui Florin Iordache cu acuzarea presedintelui de inalta tradare nu poate trece la vot.

In cazul declansarii unei proceduri clasice de suspendare, atunci, teoretic, PSD si ALDE ar putea reusi in demersul lor, dar exista cateva intrebari la care liderii celor doua partide trebuie sa-si raspunda.

Vor vota toti cei din PSD pentru suspendare?
Cum se vor imparti voturile celor neafiliati?
Cum se vor imparti voturile minoritatilor pentru ca nu toti reprezentantii minoritatilor voteaza alaturi de Liviu Dragnea?

UDMR se opune suspendarii presedintelui Klaus Iohannis

Kelemen Hunor, presedintele UDMR, a anuntat ca formatiunea sa nu doreste si nu sustine suspendarea presedintelui Klaus Iohannis. Aceasta e o pozitionare politica normala, atata vreme cat votanti ai minoritatii maghiare sunt sustinatori neconditionati ai presedintelui Iohannis.


Kelemen Hunor, presedintele UDMR, anunta ca nu sustine declansarea procedurilor de suspendare a presedintelui Klaus Iohannis - Foto Ziare.com

"Exista o decizie a CCR, iar din declaratiile presedintelui Iohannis asta am inteles, ca deciziile Curtii trebuie respectate, nu se poate altfel. Dar nu exista termen pentru presedinte, fiindca vorbim despre un conflict institutional, constitutional, iar din acest punct de vedere, presedintele nu a gresit ca nu a semnat decretul de revocare a sefei DNA. Din acest punct de vedere, nu vad niciun motiv pentru suspendarea presedintelui. Nu exista motive pentru suspendarea presedintelui si cred ca ar fi cea mai mare greseala politica daca acum cineva s-ar apuca de suspendarea presedintelui Iohannis. Eu nu sunt de acord cu un astfel de demers. Sigur,presedintele poate sa se gandeasca inca o saptamana, doua sau sase luni, neexistand termen. Este o lacuna legislativa, dar sunt convins ca, intr-un termen rezonabil, va da un raspuns", a declarat, presedintele UDMR, Kelemen Hunor.

In aceasta situatie, cu doar 13 voturi peste majoritatea simpla, declansarea procedurilor de suspendare reprezinta un pariu extrem de riscant pentru Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, iar in situatia in care presedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pe deputatul PSD Gabriel Vlase pentru pozitia de sef al SIE, decizia de a porni pe acest drum va avea si mai putina sustinere printre social democrati.