Presedintele Klaus Iohannis a luat cuvantul, sambata, la cea de-a doua reuniune a Consiliului Nord-Atlantic din cadrul Summit-ului NATO.
Daca in prima zi de summit in discursul presedintelui a fost pus accent pe masuri pentru consolidarea securitatii Marii Negre, pentru a fi asigurata o politica echilibrata si coerenta atat pe flancul de nord, cat si pe cel de sud-est, sambata nici nu a mai atins subiectul.
In schimb, a vorbit despre activitatea Aliantei in Marea Egee in contextul crizei imigrantilor si a adaugat ca vede un potential mare pentru o cooperare NATO-UE in domeniul maritim si "in Mediterana si dincolo de ea".
La conferinta de presa de dupa Consiliul Nord-Atlantic de sambata, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost intrebat de presa romana daca exista discutii si necesitatea infiintarii unui grup naval la Marea Neagra. Seful NATO a reiterat ca propunerile pe acest subiect vor fi prezentate la reuniunea ministrilor Apararii din octombrie "si apoi vor fi luate decizii".
Surse oficiale au declarat pentru Ziare.com ca acest punct, in forma prezentata de Stoltenberg, a fost introdus in declaratia de la finalul summit-ului.
Documentul final va contine un paragraf in care se spune ca se evalueaza optiunile cu privire la o prezenta avansata maritima si aeriana in Marea Neagra.
Pana la sfarsitul lunii septembrie, se vor face recomandari in baza carora se vor lua decizii la reuniunea ministrilor Apararii din octombrie.
Stoltenberg: Sa nu exageram pericolele si amenintarile!
Intrebat de presa romana care sunt amenintarile pentru flancul estic, seful NATO a insistat ca nu exista nicio amenintare iminenta pentru niciun stat membru al Aliantei.
"Nu vedem amenintari iminente pentru niciun aliat. E important sa subliniez asta, pentru ca este important sa nu exageram pericolele si amenintarile. E important sa folosim un limbaj cat mai exact.
Dar vedem multa impredictibilitate, incertitudine si o Rusie care si-a majorat substantial capabilitatile militare", a spus Stoltenberg, amintind ca Rusia a folosit forta militara in Ucraina.
Seful NATO a precizat ca intarirea flancului nord-estic nu reprezinta o garantie de securitate doar pentru aceasta regiune, ci pentru intreaga Alianta.
"NATO trebuie sa fie pregatita pentru neprevazut. E dificil sa prevezi viitorul, dar nu e atat de dificil sa fii pregatit pentru surprize, evenimente neprevazute", a conchis Stoltenberg.
Amintim ca in discursul de vineri de la reuniunea sefilor de stat si guvern, Iohannis a cerut intarirea securitatii Marii Negre argumentand ca, "din pacate, in regiunea Marii Negre am fost martori, in ultimii doi ani, ai unor schimbari dramatice in ce priveste securitatea, incepand cu anexarea ilegala a Crimeii si continuand cu destabilizarea regiunii Donbas".
Iohannis cere implicare mai mare pentru Moldova
Revenind la discursul presedintelui de sambata, Iohannis a cerut implicarea Aliantei in securizarea Ucrainei, Georgiei si Republicii Moldova.
"Ieri am luat decizii majore de a intari NATO. Pe baza acestor decizii, strategia NATO ar trebui sa devina mai coerenta pentru a asigura stabilitatea, in special la granitele sale.
Efortul ar trebui indreptat spre a ne intari partenerii, astfel incat sa poata sa se apere singuri si sa asigure securitatea cetatenilor lor prin toate mijloacele institutionale si democratice.
Partenerii nostri estici, in special Georgia, Ucraina si Republica Moldova, necesita ajutor sustinut. NATO ar trebui sa asigure sprijin in domeniile in care poate da un plus de valoare, cum ar fi reformele de securitate si aparare, si sa intareasca domeniile vulnerabile, inclusiv cel energetic si cel cibernetic".