Iohannis a sesizat CCR asupra Legii privind Statutul alesilor locali

Presedintele Klaus Iohannis a trimis Curtii Constitutionale, miercuri, o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, apreciind ca prin acest act normativ se produce golirea de continut a definitiei conflictului de interese pentru alesii locali si instituirea unei imposibilitati absolute de constatare a incalcarii dispozitiilor privind conflictul de interese.

Legea pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali a fost trimisa de Parlament presedintelui in vederea promulgarii la data de 16 iulie. In opinia sefului statului, prin continutul sau normativ, legea dedusa controlului de constitutionalitate contravine dispozitiilor art. 1 alin. (3) si alin. (5) din Constitutie.

Astfel, articolul unic pct. 1 din Legea pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali incalca art. 1 alin. (5) din Constitutie, considera presedintele.

Art. unic pct. 1 din legea criticata modifica prevederile art. 57 alin. (1) si alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali. Potrivit acestora: " (1) Incalcarea de catre consilieri a prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, a prevederilor prezentei legi, a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese si ale regulamentului de organizare si functionare a consiliului, atrage aplicarea urmatoarelor sanctiuni: a) avertismentul; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvantului; d) eliminarea din sala de sedinta; e) excluderea temporara de la lucrarile consiliului si ale comisiei de specialitate; f) diminuarea indemnizatiei de sedinta cu 10% pentru maximum 6 luni; g) retragerea indemnizatiei de sedinta, pentru 1-2 sedinte. (2) Sanctiunile prevazute la alin. (1) lit. a) - d) se aplica de catre presedintele de sedinta, iar cele prevazute la alin. (1) lit. e) - g) de catre consiliu, prin hotarare".

Astfel, prin completarea art. 57 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, pe de o parte se introduce o noua sanctiune disciplinara pentru consilierii locali si judeteni, respectiv sanctiunea diminuarii indemnizatiei de sedinta cu 10% pentru maximum 6 luni si, pe de alta parte, intre situatiile care pot atrage aplicarea unei sanctiuni din randul celor mentionate, se introduce cazul incalcarii "prevederilor legale referitoare la conflictul de interese".

In prezent, conflictul de interese administrativ privind alesii locali este reglementat de dispozitiile art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, potrivit carora: " (1) Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti sunt obligati sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu emita o dispozitie, in exercitarea functiei, care produce un folos material pentru sine, pentru sotul sau ori rudele sale de gradul I. (2) Actele administrative emise sau actele juridice incheiate ori dispozitiile emise cu incalcarea obligatiilor prevazute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta".

Totodata, potrivit art. 77 din acelasi act normativ: "Conflictele de interese pentru presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene sau consilierii locali si judeteni sunt prevazute in art. 47 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare".

In conformitate cu prevederile art. 46 din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala: " (1) Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotararilor consilierul local care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 57 alin. (41) si art. 101 alin. (31) . (2) Hotararile adoptate de consiliul local cu incalcarea dispozitiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constata de catre instanta de contencios administrativ. Actiunea poate fi introdusa de orice persoana interesata".

Asadar, reglementari referitoare la conflictele de interese in privinta alesilor locali exista atat in Legea nr. 215/2001, cat si in Legea nr. 161/2003, se arata in sesizare.

Definitia conflictului de interese, "golita de continut"

"In noua reglementare a art. 75 alin. (1) din legea criticata devine imposibila aprecierea existentei sau nu a conflictului de interese, intrucat constatarea ca un vot a fost sau nu decisiv nu se poate face decat dupa exercitarea acestuia, iar nu inainte.

Or, in cazul hotararilor adoptate prin vot secret posibilitatea de a anticipa caracterul decisiv sau nu al votului nu exista, iar in cazul hotararilor adoptate prin vot deschis, situatia este similara, aprecierea respectiva neputand fi facuta inainte de exercitarea votului. Mai mult, votul deschis se realizeaza in mod concomitent de catre consilierii locali sau judeteni, astfel ca este imposibil de a constata, chiar si dupa vot, care dintre respectivele voturi a fost decisiv.

O atare reglementare ce reprezinta, de fapt, imposibilitatea constatarii caracterului decisiv a unui vot exprimat in consiliu, conduce la o imposibilitate absoluta de aplicare a dispozitiilor art. 75 alin. (1) din legea supusa controlului de constitutionalitate. Efectul acestei dispozitii consta in golirea de continut a dispozitiilor care sanctioneaza conflictul de interese pentru consilierii locali si judeteni, aspect ce echivaleaza cu eliminarea unui standard de integritate pentru cei chemati sa dovedeasca probitate morala in exercitarea functiilor", arata presedintele.

Seful statului mai subliniaza ca reglementarea in vigoare protejeaza valoarea integritatii in functiile si demnitatile publice, de aceea aprecierea situatiei in care un ales local se afla sau nu in conflict de interese trebuie facuta prin raportare la interesele personale ale respectivei persoane, nicidecum prin raportare la modul in care ceilalti consilieri isi exprima votul.

"Avand in vedere golirea de continut a definitiei conflictului de interese pentru alesii locali si instituirea unei imposibilitati absolute de constatare a incalcarii dispozitiilor privind conflictul de interese, eliminarea acestui standard de integritate printr-o reglementare lipsita de claritate, precizie si previzibilitate este una contrara principiului statului de drept reglementat de art. 1 alin. (3) si cerintelor de calitate a legii prevazute de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala", evidentiaza Klaus Iohannis.

Scenariu-bombă în coaliție. Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu înainte de depunerea candidaturii ar fi deja stabilită SURSE

Cătălin Cîrstoiu va lămuri totul în legătură cu candidatura sa la Primăria Capitalei într-o conferința de presă, este mesajul public al coaliției PSD-PNL. În spatele ușilor,...

România trimite militari să lupte împotriva rebelilor houthi. Cererea lui Klaus Iohannis

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act marţi, 16 aprilie, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care informează Parlamentul că a aprobat...