Iohannis, primul an. Glontul de la ureche

O nepotrivire totala cu ritmul politicii dambovitene, o comunicare de multe ori inadecvata si lipsa abilitatii de a trage sfori prin spatele partidelor l-au pus pe Klaus Iohannis nu de putine ori in incurcatura sau in situatii de-a dreptul penibile.

Victor Ponta a fost si in aceasta privinta un talent in care iti puteai pune speranta ca i-ar fi putut veni de hac, politic desigur, noului presedinte.

Demisia lui Ponta si caderea Guvernului PSD au insemnat o gura de aer atat pentru presedinte, cat si pentru ceea ce va mai fi ramas dupa finalizarea fuziunii PNL-PDL. Retragerea lui Victor Ponta i-a dat ocazia lui Iohannis sa actioneze, sa iasa in fata si sa isi asume o politica.

A optat pentru ideea de tehnocrati cu mandat limitat, o punte de lagatura spre noua politica pe care o propusese inca din campanie si catre care Iohannis vrea sa para ca indreapta intreaga societate.

E un pariu curajos pe care si-l reasuma dupa un prim an de mandat, cu avantul pe care i l-a dat, presupun, noua turnura pe care au luat-o lucrurile dupa accidentul din clubul Colectiv. Tocmai pentru ca isi leaga promisiunea de o asemenea tragedie, Klaus Iohannis ridica stacheta asteptarilor in societate la urmatorul nivel.

Pentru a castiga acest pariu, care va avea decontul la sfarsitul mandatului, ar trebui ca reforma-revolutie din randul partidelor politice sa se incheie rapid si cu succes, astfel incat primele rezultate sa se vada in mandatele pe care le vor obtine dupa parlamentarele de anul viitor.

Intre timp, se presupune ca tehnocratii lui Ciolos sa isi faca atat de bine treaba incat buna lor imagine in ochii electoratului sa ajute sau sa forteze partidele sa se reformeze intr-un fel atat de profund incat dupa alegeri sa poata fi facuta o diferenta vizibila intre generatii.

Lucru aproape imposibil, intrucat nici macar revolutia din decembrie 1989 nu a adus o clasa politica atat de mult diferita de cea de pana atunci.

Pana acolo, pentru pasionatii prezentului, poate frapa distanta pe care o ia tot mai mult discursul prezidential in comparatie cu problemele grave care au macinat generatii.

Ideea ca daca vom curata intreaga societate de coruptie o vom duce automat mai bine dupa e o utopie, ba chiar una extrem de periculoasa in contextul dat. A o aprinde ca pe flacara olimpica si a defila cu ea ideologic, asa cum Traian Basescu manifesta la propriu cu ea in anul 2012, la suspendare, este asa cum ne-a demonstrat istoria recenta un joc periculos si care se poate sfarsi prost.

Interesant ramane de vazut cum vor reusi partidele sa se plieze pe "restul" realitatii care nu a fost prinsa in discursul rarefiat moralizator al lui Iohannis. Cum vor reusi partidele sa recucereasca uriasa majoritate a celor care au de-a face zi de zi cu realitatea aia concreta si mizerabila a vietii de zi cu zi?

Iohannis pariaza ca va castiga, ceea ce inseamna ca cel putin un partid va reusi sa revrajeasca electoratul. Poate ca e un bun moment si pentru definirea personalitatii pentru cel putin doua mari partide. Macar asa vom sti pe ce sa pariem si noi, aia care votam.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...