De ce Iohannis solicita Parlamentului reexaminarea legii privind declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon

Presedintele Klaus Iohannis a trimis, marti, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon.

Legea are ca obiect de reglementare declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon si prevede posibilitatea organizarii, la nivel national si local, de manifestari cultural-educative si stiintifice consacrate constientizarii semnificatiei si importantei Tratatului de la Trianon. In acest sens, autoritatile centrale si locale, organizatiile neguvernamentale si reprezentantii societatii civile pot contribui la organizarea actiunilor prin acordarea de sprijin material si logistic. Totodata, Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune pot include in programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestarile dedicate acestei sarbatori.

Seful statului arata in cererea de reexaminare ca adoptarea de catre Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici atat din partea expertilor, cat si a organizatiilor neguvernamentale si ca ar trebui initiata o analiza si largi consultari cu privire la aceasta.

"Reactiile produse la nivelul societatii civile, precum si amploarea acestora au pus in evidenta faptul ca aceasta lege, in forma adoptata de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic si consistent de consultare si dezbatere publica. Din aceasta perspectiva, consideram ca se impune reanalizarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, prin reluarea de catre Parlament a intregului proces deliberativ asupra legii si initierea unei largi analize si consultari, in care sa fie implicati specialisti, istorici, cercetatori, profesori, academicieni, institutii de invatamant, institutii publice, reprezentanti ai societatii civile", se arata in cererea de reexaminare.

Presedintele Iohannis subliniaza ca Parlamentul are responsabilitatea constitutionala de a "antrena in procesul legislativ actorii relevanti pentru adoptarea actelor normative, pe de o parte, iar pe de alta parte, de a aborda transparent si responsabil transpunerea in plan legislativ a evenimentelor istorice, in acord cu valorile si aspiratiile democratice ale poporului roman".

"Intr-o tara membra a Uniunii Europene, puternic atasata de valorile si principiile europene, deschiderea catre dialog, abordarea matura a subiectelor ce risca sa genereze falii in societate, promovarea tolerantei si a respectului fata de demnitatea umana sunt pilonii pe care Romania trebuie sa se bazeze in permanenta. In acest proces, autoritatile statului au o responsabilitate majora", se mai arata in cererea de reexaminare.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...