Joaca lui Klaus Iohannis cu euro si o spaima locala (Opinii)

Exista o tendinta in mai toate sondajele de opinie publicate de-a lungul vremii, care s-a schimbat foarte putin in ultimii ani, din care se poate vedea destul de clar ca romanii au incredere mai mare in tot ceea ce vine din afara, dar in acelasi timp sunt extrem de sceptici si rezervati in ceea ce priveste tot ce tine de specificul "mioritic".

Este explicatia pentru increderea uriasa pe care institutiile europene si UE o au inca in Romania, in ciuda faptului ca inca suntem tratati ca parteneri de mana a doua, fara Schengen si cu un mecanism de control si verificare, si in ciuda politicilor de austeritate pe care aceleasi institutii europene le-au incurajat aici. Aceeasi este situatia si fata de partenerii americani.

In acelasi timp, increderea in institutiile nationale este invers proportionala, aflandu-se pe ultimele locuri in topul sondajelor. E reflectarea fidela a ideii larg raspandite ca strainii sunt buni si fac treaba sa mearga, iar cei care o strica si o fura sunt indigenii care o conduc si o administreaza.

Cat de adanc e inradacinata aceasta idee s-a vazut cel mai bine, dupa parerea mea, chiar la alegerile prezidentiale de anul trecut care l-au propulsat pe "neamtul" Iohannis la Cotroceni in defavoarea mult mai neaosului bastinas Ponta.

Dar aceasta viziune asupra lumii inconjuratoare are si alte efecte, unele fiind extrem de vizibile in economie, altele ajung sa se manifeste pana si-n modul in care este privita si faptuita Justitia.

Klaus Iohannis, incurajat probabil si de cativa consilieri fara idei prea multe dar cu un puternic simt al conformarii, a speculat o tema despre care nu era greu sa afle ca se bucura, inca, de un mare succes printre romani - aderarea la zona euro.

Problema adoptarii monedei unice a fost abandonata pe rand de politicienii de pana la Iohannis, mai cu seama dupa izbucnirea crizei economice din 2008 si dupa ce in state precum Grecia, Spania, Irlanda sau Italia s-a pus, mai subtil sau mai apasat, dar constant, problema renuntarii la moneda euro.

Klaus Iohannis a readus subiectul in discutie, anuntand ca va organiza o noua runda de consultari cu partidele pe aceasta tema, in urma careia spera sa obtina si un nou consens national.

Un subiect numai bun, in opinia mea, sa fie postulat drept tinta principala a mandatului unui presedinte ales pentru promisiunea "lucrului bine facut". Un eurobarometru al Comisiei Europene dat publicitatii la inceputul lunii mai reprezenta cateva date care cred eu ca au fost folosite in luarea deciziei de a readuce tema aderarii la euro in actualitate.

Potrivit cifrelor sondajului de opinie publicat la Bruxelles, 68% dintre romani isi doresc moneda unica, fiind cei mai optimisti dintre europeni in acest sens, in comparatie cu bulgarii - 55% si croatii - 53%.

De unde atata optimism? Intelegem mai bine daca privim cine sunt cei mai sceptici - 70% dintre cehi nu isi doresc adoptarea monedei unice, Suedia - 66% si Polonia 53% impotriva zonei euro. In Cehia si in Polonia, in ciuda procentelui care se declara impotriva adoptarii oficiale a monedei unice, se foloseste aproape peste tot euro, ceea ce reflecta un paradox al pietei financiare europene. Dar asta mai inseamna si ca acolo se cunosc mult mai bine posibilele efecte pe care le-ar avea intrarea in zona euro.

In concluzie, poate ca ar fi ceva mai intelept si mai bine ca, inainte de a mai semna un nou acord-consens national, Klaus Iohannis sa initieze o dezbatere publica pe aceasta tema, recomandabil a fi urmata poate chiar si de un referendum care sa stabileasca daca si cand ar trebui sa ne alaturam zonei euro.

Altfel, in opinia mea, imbratisarea subiectului aderarii la moneda euro de catre presedinte tradeaza doar un oportunism gaunos care mai are si riscul de a mai distruge si putinele ancore de optimism care mai exista printre romani.

Iar efectele in acest caz sunt mai greu de prevazut si controlat decat consecintele adoptarii euro.

Dilema preotului care vrea să candideze pentru primăria Sucevei. "Va trebui să aleagă între cariera politică și preoție"

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor Suceava a ales un preot să candideze pentru funcția de primar al municipiului Suceava. Cătălin Axinte este preot slujitor la Biserica Sf. Mina din...

Kelemen Hunor, convins că pe listele UDMR au semnat și români: ”După 9 iunie vom avea 200 de primari”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi, 18 aprilie, la Cluj-Napoca, după şedinţa Consiliului Permanent al Uniunii, că este convins că listele UDMR pentru alegerile locale au fost...