Presedintele Klaus Iohannis a sesizat marti Curtea Constitutionala in legatura legea pentru
modificarea si completarea Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006.
Actul normativ prevede ca permisul de vanatoare poate fi obtinut dupa sase luni de stagiatura
si nu dupa un an de stagiatura cum era prevazut pana acum. Seful statului arata ca Senatul a
respins proiectul de lege, insa Camera Deputatilor l-a adoptat decizional intr-o forma in
care a eliminat toate prevederile initiatorilor propunerii legislative.
"In data de 10 iunie 2020, Senatul, in calitate de prima Camera competenta, a respins
propunerea legislativa care, potrivit expunerii de motive a initiatorilor, viza procedura de
obtinere a despagubirilor, in cazul prejudiciilor produse culturilor agricole, silvice si
animalelor domestice de catre exemplarele din speciile de fauna de interes cinegetic, precum
si modalitatea folosirii pe timp de noapte a mijloacelor de vizualizare moderne pentru
vanarea speciilor mistret, sacal si vulpe. Camera Deputatilor, in calitate de Camera
decizionala, a eliminat toate dispozitiile introduse de initiatori. Mai mult, a operat
modificari ce se indeparteaza de la obiectul avut in vedere de acestia, modificand durata
stagiului pentru dobandirea permisului permanent de vanatoare si introducand un nou mijloc de
practicare a vanatorii, si anume cu pasari de prada", conform sesizarii depuse de
presedintele Iohannis la CCR.
Seful statului precizeaza ca "analizand parcursul legislativ al legii criticate si comparand
formele acesteia din momentul initierii si de la momentul adoptarii, apreciem ca legea dedusa
controlului este semnificativ modificata de catre Camera decizionala fata de forma
initiatorului si a primei Camere sesizate. Drept urmare, textele noi adoptate de Camera
Deputatilor nu au facut obiectul initiativei legislative, iar prima Camera sesizata nu a avut
ocazia sa le analizeze, sa le dezbata si sa hotarasca asupra lor".
Klaus Iohannis mai argumenteaza ca proiectul de lege adoptat de Parlament nu respecta
dispozitiile Legii 24/2000, pentru ca reglementarile nou introduse arata ca practicarea
vanatorii cu pasari de prada este autorizata, insa, conform dispozitiilor in vigoare,
practicarea vanatorii cu pasari de prada constituie infractiune de braconaj.
"Astfel, in cazul intrarii in vigoare a legii deduse controlului de constitutionalitate, in
acelasi act normativ se vor afla doua dispozitii contradictorii, aspect ce conduce la
imposibilitatea aplicarii legii, cu privire la modalitatea de practicare a vanatorii cu
pasari de prada", precizeaza Iohannis.
El face referire si la o sintagma a legii "pasari de prada" si spune ca noua norma si anume
practicarea vanatorii cu pasari de prada are un continut neclar si contravine unor prevederi
constitutionale.
"Mai mult, in lipsa definitiei sintagmei << pasari de prada >>, precum si a modalitatii de
desfasurare a vanatorii cu pasari de prada, apreciem ca norma nou introdusa are un continut
neclar, aspect ce contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constitutie, care consacra
principiul legalitatii, in componenta sa privind calitatea normei juridice, deoarece
genereaza imprevizibilitate si neclaritate prin utilizarea unei sintagme cu o larga
semnificatie, fara a o explicita. Potrivit art. 48 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind
normele de tehnica legislativa, << Daca in cuprinsul unui articol se utilizeaza un termen sau
o expresie care are in contextul actului normativ un alt inteles decat cel obisnuit,
intelesul specific al acesteia trebuie definit in cadrul unui alineat subsecvent >> ", mai
argumenteaza seful statului.
Camera Deputatilor a adoptat pe 6 octombrie, decizional, proiectul de lege prin care permisul
de vanatoare poate fi obtinut dupa sase luni de stagiatura si nu dupa un an de stagiatura cum
era prevazut pana acum.
Astfel, potrivit unui amendament al grupului parlamentar al PSD, permisul de vanatoare poate
fi obtinut daca persoana a efectuat "sase luni de stagiatura sub indrumarea organizatiei
vanatoresti care gestioneaza cel putin un fond cinegetic, la care solicita sa fie inscris, cu
exceptia absolventilor de invatamant superior cu profil cinegetic".
Legea in vigoare prevede o perioada de un an de stagiatura "sub indrumarea organizatiei
vanatoresti care gestioneaza cel putin un fond cinegetic, la care solicita sa fie inscris, cu
exceptia absolventilor de invatamant superior cu profil cinegetic".
Alte conditii pe care un solicitant trebuie sa le indeplineasca, cumulativ, la data
sustinerii examenului, pentru a dobandi permis de vanatoare permanent si care raman in
vigoare in continuare sunt:
"- varsta minima de 18 ani;
- sa fi luat parte la minimum o instruire practica intr-un poligon de tir privind portul si
folosirea armelor si munitiilor de vanatoare;
- sa fi fost declarat admis la examenul organizat pentru obtinerea permisului de vanatoare
permanent, sustinut in fata unei comisii, constituita din reprezentanti ai autoritatii
publice centrale care raspunde de vanatoare, ai asociatiilor, uniunilor sau federatiilor
reprezentative la nivel national si international si ai institutiilor de invatamant superior
de stat;
- in ultimii 5 ani sa nu fi savarsit fapte care sunt incadrate ca infractiuni de prezenta
lege;
- sa fie apt din punct de vedere fizic si psihologic, la data examenului, pentru a detine si
folosi arma letala".
Conform unui alt amendament al PSD vanatoarea este practicata "cu pasari de prada".
Deputatii au eliminat un articol din lege care prevedea ca: "despagubirile pentru pagubele
produse culturilor agricole, silvice si animalelor domestice de catre exemplarele din
speciile de fauna de interes cinegetic se suporta dupa cum urmeaza: a) pentru pagubele
produse in fondurile cinegetice si in intravilan - de gestionarul faunei cinegetice de pe
cuprinsul fondurilor cinegetice in cauza; b) pentru pagubele produse in ariile naturale
protejate, neincluse in fonduri cinegetice sau in care vanatoarea nu este admisa - de
autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, din bugetul Fondului pentru Mediu".