Oricum castiga. De ce refuza presedintele dezbaterea si ce pune in loc

Klaus Iohannis a facut in asa fel incat campania electorala sa nu fie nicicum despre mandatul prezidential care i se incheie - desi nu a fost un mandat eminamente negativ, iar momentul electoral ar fi fost o oportunitate perfecta pentru a-si explica si erorile.

A refuza insa orice dialog e un comportament profund antidemocratic, nu numai unul de hybris suveran.

Nu dezbaterea Klaus Iohannis/Viorica Dancila este in culpa aici, ci intreg contextul si felul in care presedintele in functie - Klaus Iohannis isi exercita atributiile prezidentiale si in campanie si de asta-data e liber de PSD, asa ca nu are de ce sa nu isi ia functia in deplina proprietate - explica de ce nu va participa la niciun dialog cu contracandidatul sau de tur doi, ajuns in acest punct pentru ca asa au decis 23% dintre romanii care au votat ca vor sa fie reprezentati.

Dinspre presedinte si partidul care ii sustine candidatura, PNL, vin doua argumente:

1) Presedintele Klaus Iohannis prefera sa se intalneasca direct cu alegatorii.

Ce vicii ascunde acest argument:

* Intalnirile directe cu alegatorii reduc electoratul la cei care l-au votat si il vor vota pe Klaus Iohannis.

Din punct de vedere electoral, asa spune strategia, sa nu faci nimic care sa iti indeparteze dintre electori, sa iti conservi, asadar, bazinul.

Dar Klaus Iohannis este si presedintele in functie si, asa cum nu a pregetat sa joace institutional in aceasta campanie, intarindu-si imaginea externa si construind perceptia de putere prin guvernul liberal pe care l-a numit, la fel trebuie sa acorde respectul cuvenit si cetatenilor pe care ii reprezinta ca natiune.

Poate Klaus Iohannis sa bata la usa fiecarui roman? Poate presedintele sa raspunda macar unei intrebari pe familie? Se pot organiza intalniri cu presedintele in fiecare parc/camin cultural/scoala, astfel incat sa vorbeasca, asa cum spune, mai bine astfel cu romanii decat prin intermediul presei?

* A pretinde sa inlocuiesti presa cu dialogul direct cu romanii este una dintre formele populismului.

Democratia directa e o carte paguboasa, care naste monstri. Daca dialogul direct cu oamenii poate tine loc de dezbatere, mai e un pas pana la a pretinde ca legile trebuie trecute si ele prin filtrul direct al oamenilor. Sa fie trimise prin posta, sa se faca reuniuni in bucatarie si fiecare cetatean sa faca notite!

Dincolo de ironia amara, a pretinde aceasta relatie directa cu fiecare roman inseamna a nega principiul reprezentativitatii in numele caruia esti in functia de presedinte. Mai mult, cum fiecare dintre noi poate avea acces la specializari si cunostinte totusi limitate, ar insemna sa legitimezi o societate mediocra, in care fiecare sa inteleaga atat cat poate, ce nevoie mai e de analisti, jurnalisti si specialisti.

* Delegitimarea presei ca institutie de interval, adica aceea care

intermediaza dialogul politician/putere in ambele sensuri, explicand socialului decizia politica si punand pe agenda politicianului nevoile/intrebarile/asteptarile societatii, e paguboasa pentru toti.

Presa este decredibilizata de cativa ani incoace, stim cu totii de ce, mai ales noi, cei din breasla. Dar asta e cu totul alta poveste. Asa cum a spune ca toti politicienii sunt corupti/ticalosi deserveste societatii, pentru ca partidele si politicienii sunt o parte esentiala a sistemului democratic, a spune ca toti jurnalistii sunt o apa si-un pamant e la fel de pagubos.

O dezbatere electorala intre candidatii la presedintie nu este un tete-a-tete in care Iohannis si Dancila se confrunta. Din contra. Dezbaterea este cu jurnalisti si recunoaste jurnalistului statutul de intermediar. Asadar, a refuza participarea la dezbatarea inseamna, implicit, si a nega rolul presei, mai ales in contextul in care nu contra-ofertezi.

Daca Klaus Iohannis chiar nu poate admite sa stea la acelasi pupitru cu Viorica Dancila, asta nu inseamna ca nu poate raspunde intrebarilor jurnalistilor. Sa fie reporteri, jurnalisti de teren, prezentatori pentru care sa organizeze o conferinta de presa si care serveasca, astfel, interesului public.

Nu electoratului, nu unui public anume, ci interesului public.

2) Viorica Dancila nu e demna sa ii fie interlocutor lui Klaus Iohannis

Dincolo, iarasi, de nota ironica, pentru ca Dancila a fost prim-ministru in mandatul lui Iohannis, numita de el - argumentul ca a fost votata de popor e fals, premierul nu e votat si presedintele are, constitututional, o marja fragila -, asadar, s-au mai recunoscut si validat ca interlocutori pana acum, ramane eroarea de a nu intelege ca Dancila a ajuns in turul doi, reprezentand asadar un numar de romani, si nu chiar putini.

Sunt acestia nedemni? Aceeasi greseala a facut-o si Dan Barna, care s-a lamentat, dupa pierderea alegerilor, ca s-a inselat asupra marimii electoratului care miza pe modernizarea Romaniei (am parafrazat).

Tara nu este perfect decupata socio-demografic, iar presedintele in functie nu ii poate repudia ca nedemni pe romanii care nu ii servesc electoral. De ce ar face-o? Seamana ei cu Viorica Dancila? Sunt mediocri, toxici, ticalosi? Sunt agramati si inculti? Atunci e si vina presedintelui, mai ales ca Romania educata a fost prioritatea de prim mandat.

Prim mandat, pentru ca Klaus Iohannis e presedinte si pentru al doilea mandat, asa cum au comunicat in avans si in fals liberalii inca din campania pentru primul tur de scrutin. Numai o mare rasturnare de situatie, o mare revolta golemica, o explozie necuvenita a mamaligii i-ar putea intoarce sansele si sa o privilegieze pe Viorica Dancila.

Am folosit la inceputul acestui text cuvantul hybris, dar nu e cel mai potrivit. Prometeu s-a facut vinovat de hybris fata de zei, furand de la ei focul, pentru a-l da oamenilor. Aroganta lui Klaus Iohannis nu are legatura cu asta, nici macar nu e aroganta, e o slabiciune care arata a complex de superioritate si care, daca scenariul cel mai rau chiar s-ar intampla, ar fi singura vinovata.

Presedintele Klaus Iohannis isi incheie primul mandat cu multe virtuti, in ceea ce priveste politica externa si felul in care a salvat de cateva ori tara din ghearele PSD-ului. Este singurul care nu isi recunoaste insa acest bilant, refuzand orice dialog cu societatea - asta inseamna dezbaterea electorala -, nu cu alegatorii lui, in campanie.

Totusi, presedintele lasa macar de inteles, intr-o postare pe Facebook, ca va dialoga cu cetatenii, cu jurnalsitii, cu societatea civila. Ar fi o buna recuperare a reprezentarii.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...