De ce a castigat Iohannis procesul cu MApN: Presedintele tarii este comandantul fortelor armate

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Vineri, 24 Mai 2019, ora 08:45
24203 citiri
De ce a castigat Iohannis procesul cu MApN: Presedintele tarii este comandantul fortelor armate
Foto: Arhiva (Administratia Prezidentiala)

Articolul din Constitutie care stabileste atributiile in domeniul apararii ale presedintelui Romaniei a stat la baza deciziei Curtii de Apel Bucuresti, cand i-a dat dreptate lui Klaus Iohannis in procesul deschis de MApN, condus de Gabriel Les (PSD), in cazul prelungirii mandatului generalului Nicolae Ciuca in functia de sef al Statului Major al Armatei.

Decizia a fost data la sfarsitul lunii martie de judecatorul Silviu Gabriel Barbu si nu este definitiva. In urma ei, generalul Nicolae Ciuca s-a intors la sefia Armatei. Asta dupa ce un alt judecator suspendase, in luna ianuarie 2019, decretul lui Iohannis.

"Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii", arata articolul 92, alineatul 1, din Constitutie.

In baza acestei prevederi din actul fundamental, coroborata cu jurisprudenta Curtii Constitutionale si alte doua legi, judecatorul Silviu Gabriel Barbu a respins procesul deschis de MApN impotriva lui Klaus Iohannis ca fiind inadmisibil. Actele de comandament militar nu pot fi contestate in contenciosul administrativ, mai arata acesta.

Calitatea de comandant al fortelor armate conferita de legea fundamentala presedintelui Romaniei nu este una decorativa, protocolara, ci este o atributie de fond, cu important continut, dupa cum rezulta din mai multe texte constitutionale, explica judecatorul.

"In considerarea calitatii sale de comandant al fortelor armate, presedintele Romaniei nu poate fi obligat de nicio alta autoritate, asadar nici de ministrul Apararii, nici de primul ministru, nici de Puterea Judecatoreasca, sa numeasca in functia de sef al Armatei - adica primul si principalul sau subordonat pe linie militara in raporturile cu fortele armate - pe o persoana desemnata in afara vointei sefului statului," motiveaza magistratul.

Au caracter de comandament militar

Pe de alta parte, fiind o problema de stat de natura militara, dat fiind contextul juridic constitutional in care se gestioneaza numirea sefului Armatei si prelungirea, la nevoie, a mandatului titularului functiei, fie ca este vorba despre numirea in cea mai inalta functie militara, fie ca este vorba despre prelungirea mandatului celui aflat in functia militara cea mai inalta, actul administrativ care consfinteste masura de sorginte constitutionala are "natura juridica de act de comandament militar".

Potrivit Legii contenciosului administrativ, astfel de acte juridice nu pot fi contestate in instanta. Astfel, actiunea MApN a fost declarata inadmisibila.

Stabilitatea celei mai inalte functii militare

In plus, decretul semnat de Klaus Iohannis vizeaza stabilitatea celei mai inalte functii militare, din ratiuni de ordin strategic militar pe care presedintele Romaniei este indrituit de art.92 alin.1 din Constitutie sa le aprecieze asa cum considera.

Aceasta se face cu sprijinul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, cu sprijinul consilierilor prezidentiali si de stat din aparatul Administratiei Prezidentiale, cu sprijinul ministrului Apararii si al specialistilor militari din cadrul Ministerului Apararui Nationale, cu sprijinul altor specialisti cu expertiza in domeniul vizat si care functioneaza in aparatul fortelor armate din Romania sau alti factori de suport si consiliere militara specifica.

Situatia ipotetica de ocolire a numirii

Judecatorul exemplifica printr-un exemplu de natura juridica - de act de comandament militar - acest tip de decret.

"In ipoteza in care decretul ar fi fost atacat in justitie de unul dintre generalii cu vocatie la numirea in functia de sef al Armatei (cu atat mai mult daca reclamantul ar fi oricare alt ofiter activ, altul decat cei enumerati de Legea nr.346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii), se poate imagina o solutie judecatoreasca, absurda, de numire pe un canal ocolit a altei persoane decat cea aleasa de seful statului, daca actiunea acestui reclamant ipotetic ar fi admisa", se arata in decizia Curtii de Apel Bucuresti.

In aceasta ipoteza, numai aparent compatibila cu principiul accesului liber la justitie, in realitate se incalca flagrant prevederile constitutionale care stabilesc atributii exclusive ale presedintelui Romaniei si s-ar ajunge la o extindere nelegala a competentelor instantelor de judecata, mai motiveaza magistratul.

Citeste mai multe informatii despre acest proces: Iohannis castiga procesul cu MApN: Generalul Ciuca se intoarce la sefia Armatei

UPDATE Liderii coaliției PSD-PNL și-au dat acordul pentru candidatura medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei SURSE
UPDATE Liderii coaliției PSD-PNL și-au dat acordul pentru candidatura medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei SURSE
Medicul Cătălin Cîrstoiu a ajuns, marți, 19 martie, la Palatul Victoria pentru a discuta cu liderii coaliţiei. Liderii celor două partide și-au dat acordul pentru candidatura acestuia la...
Conducerile PSD și PNL, discuții cu consilierii municipali pe amendamente la bugetul Capitalei. Se cere o dezbatere în Consiliul General SURSE
Conducerile PSD și PNL, discuții cu consilierii municipali pe amendamente la bugetul Capitalei. Se cere o dezbatere în Consiliul General SURSE
Conducerile PNL şi PSD Bucureşti vor avea o întâlnire, marţi, 19 martie, cu consilierii municipali social-democraţi şi liberali pentru a cere convocarea unei şedinţe de Consiliu General...
#Iohannis MApN, #Iohannis Ciuca, #Iohannis armata, #Klaus Iohannis Gabriel Les , #presedinte