Initiativa celor Trei Mari - o agenda economica

Presedintele Iohannis a propus celorlalte state din Initiativa celor Trei Mari (Three Seas Initiative) /TSI (tarile baltice, Grupul de la Visegrad, Bulgaria, Slovenia, Croatia si Austria) ca reuniunea la nivel inalt din 2018 sa aiba loc Bucuresti, ceea ce a fost acceptat.

Discutiile de la Varsovia din cadrul TSI, din 7 iulie, se cuvine sa fie judecate dintr-o perspectiva ampla, care sa tina cont de marile provocari cu care se confrunta Uniunea - de ordin economic si social (ce include imigratia), institutional, geopolitic.

Reuniunea TSI a fost marcata de vizita presedintelui Donald Trump in drumul catre intalnirea la nivel inalt a G20 de la Hamburg. El a transmis un mesaj de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii regionale, de diversificare a surselor de aprovizionare cu energie - aceasta in conditiile in care dependenta energetica a UE de Federatia Rusa este covarsitoare.

Este de notat ca, desi obiectivul de diversificare a surselor de aprovizionare cu energie este unul proclamat strategic la nivelul Uniunii, ca dezvoltarea rutelor de transport rutier si a retelelor de distributie a energiei in Europa centrala si de Rasarit are sens, TSI este privita cu circumspectie in capitale mari din UE, la Bruxelles.

O explicatie ar fi ca TSI ar alimenta procese de fragmentare economica si nu numai, dupa un Brexit ce nu este consumat. Se leaga aceasta perceptie de existenta unor viziuni concurente privind viitorul Uniunii; exista dorinte ce vor o adancire a integrarii, alte pozitii prefera accentuarea colaborarii numai in anumite domenii, exista si inclinatii eurosceptice.

Nu trebuie sa subestimam in aceasta intalnire de pozitii si interese functionarea unei geopolitici interne, inauntrul UE - fiindca opereaza o balanta a puterii economice si politice, ce este exprimata de modul in care se iau decizii in Uniune, in ultimii ani capatand proeminenta tot mai mare filiera interguvernamentala (la nivelul Consiliului European), in detrimentul metodei comunitare. Trebuie spus ca pozitiile statelor nu sunt insa batute in cuie; exista curente contrarii in viata politica interna din statele membre, in intalnirea dintre interese nationale si cele care privesc UE in ansamblu.

Bruxelles ca sediu al Comisiei Europene, capitale din UE (Berlin, Paris in principal) nu trebuie sa supra-reactioneze fata de TSI in masura in care acest demers nu stimuleaza fragmentarea in Uniune.

Initiativa poate fi privita, in sine, ca o forma de "cooperare avansata" (enhanced cooperation), despre care aminteste ca tipologie si documentul recent al Comisiei Europene privind viitorul Uniunii.

Exista o agenda economica ce se poate impune in colaborarea dintre cele douasprezece state ce participa la dialogul TSI si care are de ce sa fie privita cu interes (nu mefienta) de institutiile europene, sa fructifice resurse financiare oferite de Uniune. De pilda:

• Masuri pentru a atenua exodul de capital uman din regiune, care afecteaza potentialul de crestere economica a statelor mai putin dezvoltate;
• Masuri pentru a depasi "capcana venitului mediu" (middle income trap), caracteristica pentru economii ce ajung la nivel de dezvoltare medie si care au un model de crestere bazat nu principalmente pe inovatie;
• Consolidarea sistemelor bancare locale, ce sunt puternic influentate de evolutii in statele unde functioneaza bancile mama;
• Pregatirea mai buna pentru aderarea eventuala la zona euro;
• Dezvoltarea infrastructurii astel incat sa fie promovate relatii economice si pe axa Nord Sud

La Varsovia a avut loc intre 6-7 iulie si o reuniune a Consiliului Atlantic (The Atlantic Council), prilejuita de Initiativa celor Trei Mari; au avut loc dezbateri pe teme de dezvoltare economica, a infrastructurii mari, energie, securitate.

Am fost invitat sa particip ca panelist la discutia avand tema "Piata transatlantica: integrare, sau fragmentare", alaturi de generalul James L. Jones (fost consilier pentru securitate nationala la Casa Alba, Onorabila Ellen Tauscher (fost subsecretar pe probleme de securitate si control al armanentelor la Departamentul de Stat al SUA) si Wociech Fedko (Agentia Poloneza pentru Investitii si Comert).

S-a punctat in panel, intre altele, ca relatiile economice intre Uniune si SUA sunt profunde chiar daca exista tensiuni, avem nevoie de economii robuste pentru a ne proteja interesele de securitate, exista fragmentare sociala (interna) in tarile industrializate ce nu poate lasa guvernele indiferente, infrastructura este vitala pentru economie si securitate, ordinea multilaterala a schimburilor internationale (cum a fost stabilita dupa al doilea razboi mondial) este pericilitata.

Merita sa evoc aici dezbaterea ce a avut loc intre responsabili cu probleme europene din tarile grupului de la Visegrad (Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria) - secretarii de stat Alex Chmelar, Ivan Korcok, Konrad Szymanski, Balazs Molnar).

Cheie a fost remarca ca TSI va putea merge inainte, cu success, daca va ajuta mentinerea coeziunii in Uniune. Este o pozitie pe care Romania are de ce sa o sprijine.

Ar fi o dinanica mai mult decat rea pentru lumea transatlantica daca relatiile intre tarile ce dau tonul in UE si Statele Unite s-ar deteriora ajungandu-se la conflicte comerciale majore si tensiuni adanci in interiorul NATO; daca Uniunea s-ar rupe in cercuri concentrice, ce ar trimite-o in irelevanta.

De aceea, TSI trebuie sa fie o forma de colaborare care sa ajute coeziune Uniunii si intarirea colaborarii transatlantice, pe mai multe trasee - economice si de securitate. Reuniunea de la Bucuresti din 2018 poate ajuta in acest scop.

Este de retinut ca anul ce vine are o simbolistica aparte pentru noi fiindca se sarbatoreste centenarul Marii Uniri si Romania este pe ultima suta de metri pana la preluarea presedintiei Consiliului Uniunii.

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Risc real pentru candidatul comun PSD-PNL să nu intre în turul doi la prezidențiale. Care ar fi marea lui problemă, în opinia lui Remus Pricopie

Candidatul comun al coaliției din care fac parte PSD, PNL și UDMR are un risc real să nu se califice în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din anul 2025, este de părere profesorul...

Ilie Bolojan, despre candidatura lui Călin Georgescu la președinție: „Orice candidat trebuie să respecte condiţiile legale”

Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat luni, 13 ianuarie, despre o candidatură a lui Călin Georgescu, că ei consideră că orice candidat care doreşte să candideze la o funcţie trebuie...