Intram in regimul prezidential Iohannis - PNL. Trei motive pentru care anticipatele vor avea loc Interviu

Alegerile anticipate devenisera o evidenta imediat dupa cea de-a doua victorie a lui Klaus Iohannis si se vor face, pentru ca tot aparatul de stat este aliniat pentru a atinge acest obiectiv. Urmeaza o reprezidentializare a regimului, spune profesorul de stiinte politice Alexandru Gussi.

Domnule profesor Alexandru Gussi, cat de realist este, in acest moment, scenariul alegerilor legislative anticipate?

Anul trecut, certitudinea victoriei presedintelui Iohannis facea din momentul electoral al prezidentialelor unul mai putin capabil de relegitimare sistemica.

Iata ca acum avem un moment de imprevizibilitate, prin contrast nu ar trebui sa ne plangem. Pana mai ieri, alegerile anticipatea pareau practic imposibile, treptat ele au devenit posibile, iata ca acum sunt chiar probabile.

Trecerea a fost asa rapida incat unii nu vor crede in anticipate nici dupa ce au avut loc.

As da aici trei motive pentru care cred ca vor avea loc.

Primul a fost adeseori evocat - imposibilitatea pastrarii echilibrelor macroeconomice, daca cresc semnificativ pensiile in septembrie. Dar asta nu explica de ce ele sunt posibile.

Al doilea motiv e legat de faptul ca un singur partid detine executivul bicefal: presedinte si intregul guvern. In situatiile precedente in care anticipatele au fost invocate, mai ales in 2005, ecuatia politica era mult mai complexa, guverne de coalitie etc. Deci anticipatele se pot face pentru ca tot aparatul de stat este aliniat pentru a atinge acest obiectiv.

Al treilea argument cred ca e si el decisiv: masura in care seful statului e interesat sa influenteze jocul pe termen mai lung. Legislativele anticipate organizate in luna iunie ar oferi presedintelui sansa de a influenta jocul politic inclusiv dupa alegerile de peste alti patru ani, de la jumatatea lui 2024.

Vorbim despre o spectaculoasa reprezidentializare a regimului. In subsidiar si de o revansa a modelului presedintelui-jucator in fata modelului diametral opus incarnat de Iohannis in marea majoritate a primului sau mandat.

Alegerile anticipate au fost un obiectiv asumat ca atare de presedintele Klaus Iohannis si de PNL, imediat dupa victoria de la prezidentiale. E o metoda de capitalizare a reusitei?

Reprezidentializarea regimului era logica dupa o victorie cu 66 la suta, dar presupunea si o majoritate parlamentara pro-prezidentiala. Pe termen scurt, aceasta nu putea rezulta decat din alegeri anticipate.

Ne putem azi intreba de ce s-au mai pierdut doua luni dupa 24 noiembrie. Posibile raspunsuri se gasesc in faptul ca s-a asteptat o reasezere in PSD care sa convina presedintelui si, mai ales, s-au putut trece in forta legile legate de bugetul pe 2020, luandu-se si alte decizii care sa faca mai lin drumul spre o victorie a PNL. Vor mai veni si alte fortari, legi interpretate la limita si artificii juridice.

Totusi, exista o jumatate plina a paharului: clarificarea responsabilitatilor. In curand se fac nu mai putin de opt ani, din mai 2012, in care avem coabitari nefunctionale, conflicte presedinte-majoritate parlamentara si o confuzie a responsabilitatilor.

Acum responsabilitatea e mult mai clara, un partid, PNL, va domina institutiile politice. In plus, va avea in fata patru ani fara alegeri. Daca nici asa reformele structurale nu vor fi realizate...

Cu scenariul anticipatelor pe masa, este blocata revenirea la alegerile locale in doua tururi de scrutin. Pe cine avantajeaza aceasta situatie si pe cine nu?

Este clar ca spectrul alegerilor in doua tururi a jucat un rol important in negocierile cu PSD-ul, caruia sigur nu-i conveneau. Cei care pierd cel mai mult e clar ca sunt candidatii USR-PLUS, vor fi victima votului util in favoarea PNL.

Aici depinde si daca vom avea alegeri concomitente, locale si legislative. Eu nu as exclude deloc acest scenariu, am vazut ca e invocata decizia CCR 51 din 2012, or, decizia in sine se refera la un context diferit, ar trebui o alta decizie CCR pentru a bloca aceasta concomitenta, iar aceasta poate sa nu mai vina sau sa nu vina in timp util.

Pe de alta parte, datoria partidelor este sa se adapteze. In 2010, Guvernul si PDL s-au inteles in detrimentul PNL pentru a implementa actualul sistem intr-un tur. Nu numai ca a fost o schimbare egoista, dar pana la urma, PDL a fost cel care a cazut victima pentru ca PNL a avut o justificare in plus sa candideze impreuna cu PSD pe listele USL.

Folosind acest precedent, putem spune ca zona non-PSD ar trebui sa realizeze acorduri locale acolo unde ele duc la o victorie clara. Daca nu o fac, atunci toata retorica lor impotriva PSD apare ca o pacaleala.

Pentru anticipate, asadar, trebuie ca Parlamentul sa respinga doua propuneri succesive de prim-ministru, in 60 de zile. Mingea pare a fi la PSD. Cum poate specula PSD aceasta situatie?

Din cauza componentei actualului Parlament, anticipatele nu se pot declansa decat printr-o complicitate a unei parti semnificative a parlamentarilor PSD, asta in conditiile in care USR-ul e deja prins in capcana propriei retorici pro-anticipate.

Deci numai PSD-ul a ajuns in situatia de a-si negocia votul, e logic ca incearca sa-si maximizeze castigul pe termen scurt: alegeri primari, alegeri sefi de consilii judetene, acum probabil ca cer si alte garantii.

Dar pentru Iohannis e mult mai simplu sa discute cu un PSD in defensiva, decat cu toti ceilalti actori politici. Iar victimele acestei negocieri vor fi numeroase.

Am vorbit despre USR, dar ALDE sau Pro-Romania nu sunt capabile sa treaca pragul in conditiile in care localele sunt concomitente cu legislativele, iar PMP si chiar UDMR vor juca la limita supravietuirii.

Asta va duce la o simplificare fara precedent a sistemului de partide, cu un PNL partid dominant si principal beneficiar, PSD-ul reusind probabil sa se mentina pe un loc doi, ceea ce este remarcabil dupa dezastrul din 2019.

Dar PSD-ul isi poate limita proportiile infrangerii in 2020 nu numai datorita acestor negocieri, ci si multumita succesiunii de erori a USR-PLUS, care fara sa-si dea seama i-au dat mana libera lui Iohannis.

Punerea in scena a motiunii de cenzura, care a si dus la caderea Guvernului condus de Ludovic Orban, a parut, macar pe alocuri, o butaforie. Se putea ajunge si altfel la acest scenariu al anticipatelor?

Romania e o democratie butaforica, asta e cadrul, de aici plecam si deocamdata nu exista actor politic capabil sa ne scoata din acest impas democratic si moral.

Dar daca vorbim strict despre secventa anticipatelor, nu vad cum se putea ajunge altfel la ele. S-a vorbit despre ele in 1997 si mai ales in 2005. De fiecare data, scenariul constitutional era acelasi. Singura diferenta e ca acum premierul Orban nu si-a dat demisia, preferand o la fel de butaforica motiune de cenzura.

E adevarat ca mai este o diferenta majora: in 1997 si 2005 se puteau castiga peste trei ani, acum vorbim despre sase luni, dar am explicat mai devreme de ce aceste luni pot fi foarte importante. Presedintele Iohannis are un rol mult intarit avand perspectiva nominalizarii premierului peste alti patru ani.

Indiferent daca ne place sau nu, trebuie sa luam aceasta situatie ca facand parte dintr-o noua practica constitutionala ce va crea un precedent important.

Care este rolul electoratului in tot acest context?

Simplificarea vietii politice cred ca va ajuta la clarificarea fiecaruia dintre partide si a relatiei sale cu electoratul propriu. Un electorat care se imparte ideologic si partial si sociologic in trei, corespunzand PNL, PSD si USR-PLUS.

Electoratul PSD nu e reprezentat de altcineva, ceea ce ofera PSD un soclu de supravietuire.

Nu e cazul PNL, care poate avea soarta PDL.

USR-PLUS ca alianta putea sa spere la un loc doi, chiar si la primul loc, daca utiliza intelept dinamica post-europarlamentare.

O parte a electoratului a vrut nu numai deschiderea jocului politic, dar si iesirea dintr-un duopol politic care dureaza de dupa alegerile din 2000. Putem spune ca in secventa electorala 2019-2020, aceasta sansa a fost ratata. Actualele conduceri ale USR si PLUS poarta principala responsabilitate de a fi ratat aceasta sansa.

Vehiculele politice respective vor ramane intr-o pozitie interesanta pentru urmatorul ciclu politic. Insa deocamdata abia intram in regimul prezidential Iohannis-PNL.

Referat DNA: Baronul PSD Dumitru Buzatu făcea presiuni asupra subalternilor care se ocupau de derularea proiectelor finanţate din fonduri europene

Preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu, făcea presiuni asupra subalternilor săi care se ocupau de derularea unor proiecte finanţate din fonduri europene pentru ca unele sume...

Trecutul puțin știut al lui Dumitru Buzatu: a scris la un ziar celebru, în "grupul acela formidabil": "Un tânăr de treabă ajuns o otreapă"

Baronul PSD Dumitru Buzatu este amintit de foști colegi de facultate din Iași. În studenție, politicianul ajuns stăpânul "moșiei" Vaslui era apreciat și considerat un tânăr de viitor....