Iohannis ataca la CCR Legea referendumului

Vineri, 18 Mai 2018, ora 15:28
9109 citiri
Iohannis ataca la CCR Legea referendumului

Presedintele Klaus Iohannis a sesizat, vineri, Curtea Constitutionala, cu privire la Legea referendumului.

Intr-un comunicat de presa remis de Administratia Prezidentiala, se precizeaza ca desi a mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, la sesizarea parlamentarilor Opozitiei, presedintele considera ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului cuprinde, in continuare, dispozitii neconstitutionale.

Astfel, dispozitii ale legii mentionate contravin prevederilor articolelor 1, 142, 146, 147, 150, 152 si 156 din Constitutie, transmite Presedintia.

Obiectiile presedintelui

Iohannis a facut o interpretare gramaticala a prevederilor art. 6 din legea criticata si a rezultat ca singurele dispozitii aplicabile in ceea ce priveste initiativa si procedura revizuirii Constitutiei sunt exclusiv cele ale art. 150 si 151 din Legea fundamentala, pe de o parte, si cele ale Legii nr. 3/2000, pe de alta parte.

"In acest sens, conjunctia si din cuprinsul sintagmei (...) sunt supuse dispozitiilor prevazute la art. 150 si 151 din Constitutia (...) si prezentei legi conduce, fara echivoc, la concluzia ca pentru viitor singurele prevederi aplicabile cu privire la initiativa si procedura revizuirii Constitutiei sunt cele stabilite prin art. unic pct. 1 din legea criticata.

Aceasta reglementare contravine insa principiului legalitatii prevazut la art. 1 alin. (5) din Constitutie, sub aspectul componentei sale referitoare la claritatea si previzibilitatea legii si este de natura sa infranga principiul securitatii juridice", transmite Administratia Prezidentiala in sesizarea citata.

De asemenea, prevederile art. 6 alin. (1) din legea criticata introduc in continutul normativ al Legii nr. 3/2000 un tip de norme ce nu fac obiectul acestui act normativ.

"Astfel, obiectul de reglementare al Legii nr. 3/2000 il constituie organizarea si desfasurarea referendumului, atat a celui national, cat si a celui local. In mod firesc, norme cu privire la initiativa si procedura de revizuire a Constitutiei nu pot face obiectul acestei legi decat in masura in care acestea prezinta relevanta pentru referendumul privind revizuirea Constitutiei", potrivit documentului citat.

Sectiunea 1 (intitulata Referendumul pentru revizuirea Constitutiei) din cadrul Capitolul II (intitulat Referendumul national) a Legii nr. 3/2000 in forma in vigoare cuprinde doua articole, respectiv art. 6 si art. 7 - care reglementeaza pe de o parte, obligativitatea organizarii si desfasurarii referendumului cu privire la revizuirea Constitutiei, precum si a rezultatelor acestuia (art. 6), iar pe de alta parte, continutul intrebarii inscrise pe buletinul de vot, precum si modul in care se stabilesc rezultatele referendumului privind revizuirea Constitutiei (art. 7).

Acestea, argumenteaza seful statului, nu au in vedere toate reglementarile aplicabile initiativei si procedurii de revizuire a Legii, fiind neclare, lipsite de previzibilitate intrucat.

Prevederile art. unic pct. 2 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului - art. 6 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 - incalca dispozitiile art. 1 alin. (5), art. 142 alin. (1), art. 146 lit. a), art. 147 alin. (4) si art. 150-152 din Constitutie, se mai precizeaza in sesizare.

Privind desfasurarea referendumului la maximum 30 de zile de la data adoptarii proiecteului, seful statului arata ca nu e prevazut ca termenul in care se va desfasura acesta sa fie calculat obligatoriu de la data adoptarii de catre Parlament, ceea ce incalca prevederile art. 151 alin. (3) din Constitutie.

"Astfel, potrivit art.151 alin. (3) din Constitutie, revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire. La o prima analiza a acestui text constitutional, constatam ca legiuitorul constituant originar nu a prevazut ca termenul in care urmeaza sa se desfasoare referendumul de revizuire sa fie calculat, in mod obligatoriu, de la data adoptarii de catre Parlament a legii de revizuire. Din aceasta perspectiva, precizarea expresa in textul art. 6 alin. (4) al legii criticate 'calculata de la data adoptarii de catre Parlament a proiectului legii constitutionale' ca moment de referinta de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile in care trebuie organizat referendumul pentru revizuirea Constitutiei reprezinta o adaugare la Legea fundamentala, aspect ce este de natura sa incalce prevederile art. 151 alin. (3) din Constitutie", conform sursei citate.

Presedintele mai sustine ca stabilirea obiectului referendumului de revizuire a Constitutiei prin Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului este neclara si contravine regulilor constitutionale referitoare la revizuirea Legii fundamentale.

"A stabili o data anume, expres mentionata si precis identificata, acolo unde Constitutia lasa o marja de apreciere si a impune ca aceasta data sa fie catre finalul termenului prevazut in Constitutie atunci cand textul Legii fundamentale precizeaza expres ca respectivul termen este unul maxim, ce nu poate fi depasit, reprezinta o adaugare la Constitutie. In plus, stabilirea cu caracter generic a datei pentru organizarea oricarui referendum de revizuire a Legii fundamentale este lipsita de predictibilitate, caci oricand pot apare elemente ce nu pot fi cunoscute dinainte si care sa justifice o necesara adaptare a momentului consultarii populare la contextul imediat. De altfel, solutia legislativa privind stabilirea datei referendumului cuprinsa in legea criticata nu este noua, iar lipsa de predictibilitate a fost deja confirmata", subliniaza presedintele.

El spune ca stabilirea acestei date trebuie lasata la aprecierea Parlamentului aflat in exercitiu la momentul fiecarei astfel de initiative de revizuire a Constitutiei, numai acesta fiind in masura sa aprecieze in concret care sunt conditiile cele mai adecvate pentru ca cetatenii sa isi exprime vointa cu privire la acea revizuire a Constitutiei, ca modalitate de exercitare a suveranitatii nationale consacrata prin art. 2 alin. (1) din Legea fundamentala.

"In considerarea argumentelor expuse, va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului este neconstitutionala", se arata in finalul sesizarii.

Miza acestei legi

Presedintele Klaus Iohannis a anuntat, inca de sambata, ca retrimite Legea referendumului la Curtea Constitutionala, nefiind multumit de forma in care a ajuns la promulgare.

Legea a fost contestata la CCR de PNL si USR, insa sesizarea a fost respinsa in 3 mai de Curtea Constitutionala.

PSD a anuntat in mai multe randuri ca asteapta promulgarea Legii referendumului pentru a stabili data referendumului privind definirea familiei in Constitutie.

Liviu Dragnea, care s-a tot laudat cu organizarea unui mare miting pentru sustinerea familiei traditionale, a precizat, pe 7 mai, ca "neavand o lege promulgata, nu se poate discuta de un calendar de actiuni".

"Am discutat cu colegii mei. Neavand legea referendumului promulgata, nu putem discuta de un calendar de actiuni. Nu avem momentul zero (data pentru referendumul propriu-zis - n.red.), nu avem cum calcula. Cand avem legea promulgata, ne intalnim si discutam pe ceva concret", a spus Liviu Dragnea.

Totusi, de mentionat este ca mitingul anuntat de liderul PSD poate avea loc oricand, nu este conditionat in niciun fel de promulgarea Legii Referendumului si nici de data la care ar urma sa aiba loc referendumul privind modificarea Constitutiei.

Citeste si Manipularea cu iz rusesc a PSD. De ce vrea referendum?

Citeste si:
Un deputat spune că nu va mai candida la alegerile parlamentare din 2024. ”Pe mine mă încântă perspectiva întoarcerii în privat”
Un deputat spune că nu va mai candida la alegerile parlamentare din 2024. ”Pe mine mă încântă perspectiva întoarcerii în privat”
Un politician român spune că i-au ajuns două mandate de deputat în Parlamentul României și nu mai vrea să candideze pentru această funcție în 2024. Nu se lasă însă de politică....
Cum a fost dovedit Traian Băsescu ca "turnător" în regimul comunist: "Nu a fost “servit” de niciun serviciu de informaţii"
Cum a fost dovedit Traian Băsescu ca "turnător" în regimul comunist: "Nu a fost “servit” de niciun serviciu de informaţii"
Germina Nagâţ, membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a afirmat că Traian Băsescu nu a fost “servit” de niciun serviciu de informaţii,...