Iohannis, la jumatatea mandatului

Autor: Cristian Preda , profesor de stiinte politice
Luni, 29 Mai 2017, ora 12:52
6968 citiri

Acaparati de razboaiele zilnice - cel mai recent e despre SIPA - am uitat ca s-au facut doi ani si jumatate de cand Klaus Iohannis a fost trimis la Cotroceni. Merita, cred, sa facem un scurt bilant.

Sa observam, intai de toate, ca n-am mai avut un presedinte care, in prima jumatate a mandatului, sa fi avut parte de trei premieri.

Cu Ponta i-a fost cel mai usor sa coabiteze, fiindca il invinsese la prezidentiale. Ciolos a fost fidel increderii acordate, dar a parut sa-i ameninte pozitia de lider situat deasupra partidelor. Grindeanu e marioneta lui Dragnea, asa ca e imprevizibil, fiindca nici el nu stie cat va sta la guvern si ce va face.

Neavand culoarea majoritatilor din Parlament, Iohannis a pastrat o atitudine prudenta fata de alesii neamului. A retrimis, ce-i drept, mai multe legi in Camere, dar daca s-au intors la promulgare in aceeasi forma, s-a abtinut de la comentarii. A reactionat abia cand coalitia PSD-ALDE a inceput sa-i stearga numele din procedurile de numire a unor responsabili institutionali.

Presedintele a consultat partidele doar cand era obligat, iar societatea a implicat-o numai in contextul dramei din clubul Colectiv. E inca stingher cand se afla in afara Palatului, ba uneori chiar si cand e inauntru. Vorbeste rareori, in cele mai multe ocazii - fara urma de emotie. Parca ar vrea sa fie primul birocrat, nu intaiul om in stat. A preluat tema luptei anticoruptie si s-a raliat miscarii #rezist. E de remarcat ca a evitat populismul, lucru tot mai rar la noi.

In relatiile internationale, a mentinut linia pro-americana din ultimii 20 de ani si s-a aliniat fara rezerve sanctiunilor la adresa Rusiei. Dupa un debut cu multe vizite externe, unele extrem de lungi, a rarit intalnirile, cu exceptia celor de la Consiliile Europene.

In relatia cu Bruxelles, a avut pozitii oscilante in criza refugiatilor, apoi a afisat o atitudine ambitioasa in discutia despre viitorul post-Brexit, zicand ca Romania trebuie sa se sincronizeze cu nucleul dur al UE.

Din dorinta de a nu semana deloc cu predecesorul lui, frecventeaza rar reuniunile PPE, creand stupoare in randul celor care l-au sustinut in vara lui 2014, desi era un nou venit in tabara popularilor europeni.

Acasa, in culise, e poreclit "Ludovic paispe", intrucat lasa impresia ca ar ravni la admiratia ce se cuvine unui rege, nu la stima datorata unui presedinte. Republica e ferita de o deriva monarhica: Iohannis nu vrea sa domneasca si nici macar sa guverneze. E formal, rigid si, uneori, anost.

In ceea ce ma priveste, nu regret ca l-am votat. Dar mi-e imposibil sa spun daca mai suntem o majoritate.

Cristian Preda este profesor la Universitatea din Bucuresti (din 1992) si deputat european (din 2009).



Citeste si:
Viceprimarul Băcăului se plânge că nu este lăsat de primar să ajute la deszăpezirea orașului: „Mi s-a transmis să nu-mi «mai bag nasul»”
Viceprimarul Băcăului se plânge că nu este lăsat de primar să ajute la deszăpezirea orașului: „Mi s-a transmis să nu-mi «mai bag nasul»”
Viceprimarul Bacăului, Cristian Ghingheș (PLUS) se plânge, într-o postare pe Facebook, că după o noapte de ninsoare în Bacău străzile sunt pline de zăpadă, dar nu este lăsat de primarul...
De ce insistă PSD pe modificarea Constituției privind alegerea președintelui și ce riscuri sunt ignorate. „Frustrare și tehnică de negociere”
De ce insistă PSD pe modificarea Constituției privind alegerea președintelui și ce riscuri sunt ignorate. „Frustrare și tehnică de negociere”
Încă din primele zile în care se năștea noua coaliție formată din PSD, PSD și UDMR, social-democrații au lansat în spațiul public ideea unei reforme constituționale, precum și o...