Jocul riscant al lui Klaus Iohannis. Spectrul singuratatii

Presedintele Iohannis pare foarte multumit de faptul ca si-a instalat guvernul sau.

Are si motive. La un an de la castigarea algerilor, in conditii mai degraba dramatice si dupa ce a indurat destule umilinte, dl Iohannis a scapat in sfarsit de Victor Ponta si are la Palatul Victoria un partener.

Dar cred ca de aici motivele de veselie, afisata pentru prima data fara rezerve marti seara, se cam incheie. Si incep ingrijorarile.

Felul apasat, aproape ostentativ cu care Klaus Iohannis a instalat acest guvern, cu descalecarea in premiera de la preluarea mandatului la Palatul Victoria, cu turul la ceas de seara pe la trei ministere importante, arata, cred, o doza de nesiguranta.

Klaus Iohannis cred ca a tinut sa intareasca cu forta presedintelui, in acest moment demnitarul cu cea mai mare popularitate si incredere, un guvern, de fapt, fragil.

Votul de investitura a fost masiv, dar Cabinetul Ciolos este al nimanui, poate fi rasturnat la orice incercare mai viguroasa de reforma pe care o face, la orice incercare mai serioasa de a curata administratia de corupti, politruci si clienti, la orice incercare de a lua masuri impopulare in an electoral.

Are in spate strada, veti spune. O are? Eu nu cred ca romanii se manifesta cu forta decat in situatii cu adevarat dramatice, din fericire foarte rare. In rest, nemultumirea se manifesta prin lehamite. Nu stiu daca zeci de mii de oameni vor iesi sa protesteze daca Guvernul va fi sicanat sau de-a dreptul trantit.

Prin felul in care a desemnat premierul si prin felul in care a instalat Guvernul, dl Iohannis s-a legat ombilical de Cabinetul Ciolos. Da, declara la TVR ca nu a impus niciun ministru si dl Ciolos a avut deplina libertate sa-si alcatuiasca echipa. Da, a precizat la Palatul Victoria ca nu ii va spune Guvernului ce sa faca.

Ambele imi sugereaza nu numai corectitudine constitutionala, ci si delimitari de raspundere, pentru ipoteza ca vreun ministru isi rupe piciorul integritatii sau pe cel al competentei.

Dar in mentalul colectiv, ele nu tin. Acesta este Guvernul lui Iohannis, iar presedintele ii va capitaliza performanta sau ii va deconta esecul. Ca sa performeze trebuie sa infrunte cu reforme clasa politica, si de aici risc mare sa fie alungat, ca sa reziste trebuie sa pactizeze cu clasa politica, ceea ce inseamna esec. Ecuatia Guvernului e complicata.

Pe cine se poate baza presedintele in dezlegarea ei?

Teoretic pe partidul sau, pe liberali. Practic, lucrurile nu sunt asa de simple dupa ce Klaus Iohannis a umilit PNL, singurul partid care nu are nici macar un tehnocrat in Guvernul impartit in zonele cheie intre PSD si UNPR. Nu sunt in opozitie cu Guvernul lui Iohannis, dar nici nu beneficiaza de putere, fie ea si mascata de tehnocrati. Situatia lor e imposibila.

Replica n-a intarziat si s-a vazut la votul liberalilor pe ordonanta de majorare a salariilor. Nu am nicio indoiala ca asemenea revolte vom mai vedea, iar ruptura dintre presedinte si PNL, in profunzime, nu neaparat la varf, se va accentua.

Nu cred ca va fi vorba despre un divort formal, dar am auzit deja multi fosti democrat liberali care incep sa simta o mare nostalgie dupa Traian Basescu, care de altfel a anuntat ca suspina si el dupa dragul sau PD, PDL. Deci e posibil ca doua nefericiri sa se transforme intr-o fericire comuna.

Nu stiu pe cati dintre vechii liberali ii va lovi nostalgia dupa Calin Popescu Tariceanu, cu care au fost la putere. Nostalgia dupa USL. Bruno Stefan, presedintele Fundatiei "Biroul de Cercetari Sociale", spunea pentru Ziare.com ca in teritoriu PNL sufera o autentica hemoragie, inclusiv spre PSD.

Mi-e greu sa cred ca opozitia prelungita poate tine legat un partid atat de necicatrizat si eterogen ca PNL. Dar este singurul care are de pierdut din posibila fractura?

Poate ca inainte de a rupe puntile cu liberalii, dl Iohannis ar trebui sa se gandeasca si la cat de greu e sa faci un partid nou si ca mai are de castigat in 2019 niste alegeri, ceea ce ii va fi imposibil fara o logistica solida de partid. Si chiar nu cred ca PSD i-o va pune la dispozitie, indiferent cat de docil pare acum.

Fara indoiala, PNL este un mamut anchilozat, un partid care trebuie reformat profund, dar pot si ei intreba: PSD si UNPR cu tehnocrati in pozitii cheie sunt mai reformate? Macar ca dascal presedintele ar trebui sa stie ca prin umilire si antagonizare risti sa obtii mai degraba efectul contrar.

Iar un presedinte singur in arena politica e un presedinte la fel de fragil ca un autentic guvern de tehnocrati.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...