Klaus Iohannis contesta la CCR Legea privind aprobarea obiectivului de investitii Spitalul Militar Regional "Carol I"

Presedintele Klaus Iohannis contesta la Curtea Constitutionala Legea privind aprobarea obiectivului de investitii Spitalul Militar Regional "Carol I", invocand incalcarea mai multor articole din Constitutie.

"In data de 2 iunie 2020, Parlamentul Romaniei a transmis Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii, Legea privind aprobarea obiectivului de investitii Spitalul Militar Regional "Carol I" (Pl-x nr. 177/2020). Consideram ca aceasta lege contravine prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principiului separatiei puterilor in stat, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi, ale art. 61 alin. (1) teza a doua, conform carora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii, precum si celor ale art. 111 alin. (1) teza a doua privind informarea Parlamentului si ale art. 138 alin. (5), referitoare la obligativitatea stabilirii surselor de finantare pentru cheltuielile bugetare, pentru argumentele pe care le vom prezenta in cele ce urmeaza", arata seful statului in sesizarea de neconstitutionalitate.

Prezentam integral motivele invocate de presedinte:

"1. Nerespectarea, pe de o parte, a prevederilor art. 1 alin. (4) si art. 61 alin. (1) teza a doua din Constitutie si, pe de alta parte, a dispozitiilor art. 16 alin. (2) din Constitutie, precum si a prevederilor art. 147 alin. (4) din Constitutie

Asa cum rezulta din titlu, precum si din dispozitiile art. 1 ale legii deduse controlului de constitutionalitate, obiectul de reglementare il constituie aprobarea executarii obiectivului de investitii Spitalul Militar Regional "Carol I", acest spital urmand sa fie construit pe raza municipiului Constanta. Totodata, la art. 5, legea criticata prevede ca infiintarea Spitalului Militar Regional "Carol I" se face cu avizul Ministerului Sanatatii.

Consideram ca legea criticata are caracter individual, fiind conceputa sa impuna dispozitii pentru un singur caz, determinat concret, intuitu personae. Astfel, instituind prin lege aprobarea obiectivului de investitii Spitalul Militar Regional "Carol I", respectiv infiintarea spitalului in cauza, Parlamentul a nesocotit dispozitiile art. 1 alin. (4) din Constitutie in componenta sa referitoare la separatia puterilor in stat, reglementand intr-un domeniu ce tine de competenta de reglementare a autoritatilor administratiei publice centrale sau locale, viciu de natura sa antreneze - conform jurisprudentei instantei constitutionale - neconstitutionalitatea legii in ansamblul sau.

Potrivit jurisprudentei constitutionale, legea este definita ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dand expresie exclusiv vointei legiuitorului, ale carei continut si forma sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relatii sociale si de specificul acestuia. De asemenea, potrivit Curtii Constitutionale, legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementeaza relatii sociale generale, fiind, prin esenta si finalitatea ei constitutionala, un act cu aplicabilitate generala. Or, in masura in care domeniul de incidenta a reglementarii este determinat concret, data fiind ratiunea intuitu personae a reglementarii, aceasta are caracter individual, ea fiind conceputa nu pentru a fi aplicata unui numar nedeterminat de cazuri concrete, in functie de incadrarea lor in ipoteza normei, ci, de plano, intr-un singur caz, prestabilit fara echivoc (Decizia nr. 600/2005, Decizia nr. 970/2007, Decizia nr. 494/2013 si Decizia nr. 574/2014).

Tot cu privire la caracterul individual al legii, jurisprudenta Curtii Constitutionale a mai retinut, prin mai multe decizii, ca "Domeniul de incidenta a reglementarii este determinat de legiuitor, ea fiind conceputa pentru a fi aplicata unui numar nedeterminat de cazuri concrete, in functie de incadrarea lor in ipoteza normelor edictate. In caz contrar, in masura in care domeniul de incidenta a reglementarii este determinat concret, avand in vedere ratiuni intuitu personae, legea are caracter individual, fiind aplicabila unui singur caz prestabilit fara echivoc, si, implicit, isi pierde legitimitatea constitutionala, incalcand principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor si principiul separatiei puterilor in stat" (Decizia nr. 249/2018).

Totodata, referitor la adoptarea unei legi in conditiile aratate mai sus, Curtea Constitutionala a stabilit ca legea contravine principiului constitutional al egalitatii in drepturi, astfel cum isi gaseste expresie in art. 16 alin. (1) din Legea fundamentala, avand caracter discriminatoriu si, ca atare, este sub acest aspect in totalitate neconstitutionala. De asemenea, instanta de contencios constitutional a aratat ca este incalcat si art. 16 alin. (2) din Constitutie, in masura in care un anumit subiect de drept este sustras, prin efectul unei dispozitii legale adoptate exclusiv in considerarea lui si aplicabile numai in ceea ce il priveste, incidentei unei reglementari legale constituind dreptul comun in materie, dispozitiile legale in cauza nesocotesc principiul constitutional potrivit caruia "nimeni nu este mai presus de lege".

Totodata, Curtea a mai retinut ca acceptarea ideii potrivit careia Parlamentul isi poate exercita competenta de autoritate legiuitoare in mod discretionar, oricand si in orice conditii, adoptand legi in domenii care apartin in exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constitutionale ale acestei autoritati consacrate de art. 61 alin. (1) din Constitutie si transformarea acesteia in autoritate publica executiva. Asadar, Curtea Constitutionala considera ca o astfel de interpretare este contrara celor statuate in jurisprudenta sa si, prin urmare, in contradictie cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constitutie, care consacra obligativitatea erga omnes a deciziilor Curtii Constitutionale" (Decizia nr. 777/2017).

Examinand constitutionalitatea unui act normativ cu caracter individual, instanta de contencios constitutional a retinut: "Chiar in absenta unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu ca legea are, de regula, caracter normativ, natura primara a reglementarilor pe care le contine fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale. (...) Fara indoiala, este dreptul legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare intr-un mod diferit de cel utilizat in cadrul reglementarii cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun, procedeu la care, de altfel, s-a mai apelat in aceasta materie. (...) Subscriind acestei teze, Curtea tine sa precizeze ca o atare derogare de la dreptul comun se poate realiza numai printr-o reglementare cu caracter normativ, (...). In ipoteza in care, insa, reglementarea speciala, diferita de cea constitutiva de drept comun, are caracter individual, fiind adoptata intuitu personae, ea inceteaza de a mai avea legitimitate, dobandind caracter discriminatoriu si, prin aceasta, neconstitutional." (Decizia nr. 600/2005).

Asadar, o lege trebuie sa fie elaborata in conformitate cu Constitutia, sa reprezinte actul juridic al Parlamentului, sa exprime si sa reglementeze relatii sociale generale. Or, in cazul de fata, legea dedusa controlului de constitutionalitate creeaza cadrul normativ pentru realizarea unei operatiuni juridice cu caracter individual, aplicabil doar unui singur caz expres determinat, acela al aprobarii obiectivului de investitii Spitalul Militar Regional "Carol I". Astfel, pentru motivele precizate si tinand cont de jurisprudenta constitutionala in materie, ale carei considerente sunt aplicabile si in cazul de fata, apreciem ca legea supusa controlului de constitutionalitate contravine, pe de o parte, art. 1 alin. (4) din Constitutie referitoare la respectarea principiului separatiei puterilor in stat si dispozitiilor constitutionale ale art. 61 alin. (1) ce consacra rolul Parlamentului, iar, pe de alta parte, incalca prevederile art. 16 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia "nimeni nu e mai presus de lege", precum si prevederile art. 147 alin. (4) din Constitutie, care consacra obligativitatea erga omnes a deciziilor Curtii Constitutionale.

2. Nerespectarea prevederilor constitutionale art. 111 alin. (1) teza a doua si ale art. 138 alin. (5)

Art. 2 alin. (1) al legii criticate prevede finantarea obiectivului de investitii Spitalul Militar Regional "Carol I" de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apararii Nationale, prin alocari suplimentare fata de bugetul destinat acestui minister prin legea bugetului de stat.

Potrivit art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice: "(1) In cazurile in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/masuri/politici a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va intocmi o fisa financiara, care va respecta conditiile prevazute de Legea nr. 69/2010. In aceasta fisa se inscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat...(2) In cazul propunerilor legislative, Guvernul va transmite Camerei Deputatilor sau Senatului, dupa caz, fisa financiara prevazuta la alin. (1), in termen de 45 de zile de la data primirii solicitarii. (3) Dupa depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament pot fi aprobate acte normative/masuri/politici numai in conditiile prevederilor alin. (1), dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuarii veniturilor sau a majorarii cheltuielilor bugetare, aferente exercitiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul". In acest sens, prin Decizia nr. 795/2016, Curtea Constitutionala a statuat ca adoptarea unei legi cu impact bugetar este posibila doar dupa solicitarea stabilirii sursei de finantare in conditii constitutionale, iar prin Decizia nr. 331/2019 a retinut ca "lipsind fisa financiara (initiala si reactualizata), nu se poate trage decat concluzia ca la adoptarea legii s-a avut in vedere o sursa de finantare incerta, generala si lipsita de un caracter obiectiv si efectiv, nefiind asadar reala".

Or, din analiza parcursului legislativ al legii criticate rezulta ca nu a fost transmisa Guvernului solicitarea de a elabora fisa financiara. Propunerea legislativa a fost inregistrata la Senat, in calitate de prima Camera competenta, la data de 04.02.2020 si, in aceeasi zi, s-a solicitat doar punctul de vedere al Guvernului, nu si fisa financiara, obligatorie potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 si jurisprudentei Curtii. Mai mult, in contradictie si cu cerintele art. 33 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, nici expunerea de motive a legii criticate nu detaliaza impactul bugetar al solutiilor legislative preconizate si nici nu indica sursa de finantare.

Potrivit dispozitiilor art. 111 alin. (1) teza a doua din Constitutie, "in cazul in care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, solicitarea informarii este obligatorie", iar art. 138 alin. (5) din legea fundamentala prevede expres ca "Nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare".

Prin urmare, intrucat cheltuielile stabilite prin textele legii criticate afecteaza bugetul de stat, invederam faptul ca adoptarea unor asemenea prevederi nu se putea realiza decat dupa cererea prealabila a informarii Parlamentului, formulata de acesta si inaintata Guvernului. De aceea, solicitam Curtii Constitutionale sa constate neconstitutionalitatea in ansamblu a legii deduse controlului, prin raportare la dispozitiile art. 111 alin. (1) teza a doua si ale art. 138 alin. (5) din Constitutie.

In considerarea argumentelor expuse, va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca Legea privind aprobarea obiectivului de investitii Spitalul Militar Regional "Carol I" este neconstitutionala in ansamblu".

Liderul PSD îi răspunde lui Clotilde Armand: ”Să-și ia un avocat bun”

Premierul Marcel Ciolacu a reacţionat joi, 25 aprilie, la declaraţiile primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, transmiţându-i acesteia să îşi ia un avocat bun pentru că ”a încălcat...

Nicușor Dar îl provoacă pe Piedone la o dezbatere electorală. Răspunsul ironic al Primarului Capitalei după ce AUR l-a amenințat cu plângerea penală

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat joi, 25 aprilie, că aşteaptă de la contracandidatul său Cristian Popescu Piedone un răspuns în ce priveşte participarea la o dezbatere...