Sesizarea lui Iohannis privind restituirea unor imobile, analizata de CCR

Curtea Constitutionala a Romaniei discuta miercuri sesizarea presedintelui Klaus Iohannis referitoare la masurile pentru finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist, precum si la retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania.

Pe 25 noiembrie, Administratia Prezidentiala a anuntat ca presedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR cu Legea privind aprobarea OUG 21/2015 pentru modificarea si completarea Legii 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si a art. 3 din OUG 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania.

Actul normativ vizeaza stabilirea unor masuri necesare in vederea deblocarii si accelerarii procesului de restituire in natura sau prin echivalent a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.

Iohannis arata ca, potrivit art. 17 alin. 41, nou introdus, prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, presedintele Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) nu este asimilat calitatii de conducator al autoritatii publice, in sensul acestei legi.

Absenta mentionarii exprese a persoanei sau persoanelor care reprezinta CNCI ar putea insa afecta exercitarea dreptului de a contesta in instanta deciziile emise de aceasta autoritate publica, respectiv stabilirea cadrului procesual in care instanta va putea analiza actul administrativ contestat, se mentiona in sesizarea presedintelui.

In plus, preciza seful statului, dispozitia nou introdusa nu este corelata cu prevederile art. 17 si 18 din Legea 165/2013, potrivit carora Comisia valideaza sau invalideaza, in tot sau in parte, deciziile emise de entitatile investite de lege, care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii si dispune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor, iar aceste decizii sunt emise sub semnatura presedintelui Comisiei.

"Consideram ca prin efectul acestei norme se creeaza posibilitatea afectarii dreptului constitutional al persoanei vatamate de o autoritate publica de a obtine recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei, garantat de art. 52 alin. (2) din Constitutie", sustinea presedintele.

Intr-un alt articol, nou introdus in legea supusa controlului de constitutionalitate, se exonereaza de la plata amenzilor civile stabilite in temeiul art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 presedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor si, respectiv, presedintele Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.

"Prin continutul sau normativ, aceasta noua reglementare dispune nu numai pentru viitor, dar si cu privire la exonerarea de la plata amenzilor civile stabilite deja prin hotarari judecatoresti, pronuntate de instantele de contencios administrativ. In acest sens, se incalca principiul separatiei si echilibrului puterilor, consacrat de dispozitiile art. 1 alin. (4) din Constitutie. Astfel, potrivit jurisprudentei constitutionale a lipsi o hotarare definitiva de caracterul ei executoriu reprezinta o incalcare a ordinii juridice a statului de drept si afecteaza buna functionare a justitiei", arata Iohannis.

Iohannis sesizeaza CCR in cazul unor prevederi privind retrocedarea unor imobile

In sesizare se mai spune ca trebuie avut in vedere ca, pentru asigurarea executarii cu celeritate a hotararilor judecatoresti pronuntate in contencios administrativ, legiuitorul a instituit reguli speciale, derogatorii de la dreptul comun. Or, conform documentului citat, norma nou introdusa la art. VII din legea transmisa la promulgare diminueaza forta hotararilor judecatoresti pronuntate in contencios-administrativ si creeaza discriminare intre subiectii de drept obligati sa puna in executare o hotarare judecatoreasca pronuntata in aceeasi materie, indepartandu-se de la scopul asigurarii protectiei constitutionale a dreptului persoanei vatamate de o autoritate publica.

"Daca administratia este exonerata de la aducerea la indeplinire a unei hotarari judecatoresti, prin neplata amenzilor civile stabilite in sarcina conducatorului unei autoritati publice, accesul la justitie ar deveni teoretic si iluzoriu", considera Iohannis.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...