Sociologul Barbu Mateescu: Asa-zisul ficus a devenit pilot de formula 1. De ce a grabit Iohannis lucrurile? Interviu

Sambata, 19 Octombrie 2019, ora 12:34
14415 citiri
Sociologul Barbu Mateescu: Asa-zisul ficus a devenit pilot de formula 1. De ce a grabit Iohannis lucrurile? Interviu

In ciuda competitiei intense pentru locul doi, una fara precedent dupa 1989, campania actuala pare una dintre cele mai sterse si terne din istoria recenta. Nimeni si nimic nu clatina avantajul lui Klaus Iohannis care, in ciuda reputatiei de lentoare, a pariat ametitor in ultima vreme, spune sociologul Barbu Mateescu, intr-un interviu pentru Ziare.com.

Barbu Mateescu, a trecut prima saptamana de campanie electorala pentru prezidentiale. Cum s-a vazut campania pe agenda publica?

Singurul eveniment relevant la momentul la care scriu aceste cuvinte (18 octombrie, ora 17:45) este ancheta Rise Project, care poate fi tratata in plan electoral la pachet cu anuntul DLAF despre investigarea lui Dan Barna. Spun ca este deocamdata singurul eveniment relevant pentru ca este vorba de primul test al fidelitatii vreunui electorat, primul eveniment negativ consistent cu care se confrunta vreun candidat.

Cu riscul sa fiu subiectiv, in ciuda competitiei intense pentru locul doi - una fara precedent dupa 1989 - campania actuala pare una dintre cele mai sterse si terne din istoria recenta.

Ca ipoteza, acest lucru se poate datora si lipsei unui lider care sa apeleze la un limbaj emotional cu care sa obtina atat sustinatori, cat si oponenti infocati.

Epoca prezidentiabililor PSD extrem de virulenti si cea in care Traian Basescu avea prim-planul s-au dus.

M-as bucura sa fiu luat prin surprindere, iar in cele trei saptamani care au mai ramas sa vedem initiative publice de rasunet, care sa clarifice peisajul.

Sunt candidati importanti - Klaus Iohannis, Dan Barna, Viorica Dancila - care si-au lansat si progamul prezidential. V-a atras atentia vreunul dintre acestea? Sunt proiecte notabile, lucruri pe care presedintele si le poate asuma si solutiona? Ma gandesc ca post-Caracal, toti candidatii, atunci inca neoficiali, vorbeau despre marea reformare a statului.

Programele au luat in calcul asteptarile populare vizavi de un presedinte precum si conlucrarea dintre candidat (odata ales) si viitorul sau viitorii prim-ministri.

Nu am sentimentul ca a ramas macar ceva in constiinta publica, niciun program prezidential nu pare sa fi generat o stire.

Ultimul sondaj IMAS a adus o surpriza, si anume trecerea lui Mircea Diaconu pe pozitia a doua. Credeti ca a fost un efect de moment sau e Mircea Diaconu un candidat care are acest potential?

Orice discutie privind sondajul IMAS necesita cateva observatii.

El a masurat sase candidati (lista finala a acestora nefiind clara la momentul demararii sale, adica acum 45 de zile). Nu exclud deloc probabilitatea ca un sondaj care-l include pe Alexandru Cumpanasu sa prezinte alte cifre in ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu.

De asemenea, merita observat ca in sondaj, Diaconu este la 2% de locul trei si la 4% de locul patru - distante mici si deloc insurmontabile. Este vorba deci de un loc doi incert, chiar si daca facem abstractie de factorul Cumpanasu.

Acestea fiind spuse, ca potential, Diaconu este desigur un candidat ce poate teoretic obtine scorul din sondaj (16,6%).

Pro Romania si ALDE au cumulat 10% la europarlamentare; daca primul tur al prezidentialelor are o prezenta similara, Diaconu ar putea ciupi procente dincolo de cele 10%.

A atras Diaconu electoratul PSD care nu o poate accepta pe Viorica Dancila?

In acest moment se pare ca da, si ca intre cei doi candidati se duce o lupta dura si surda.

De regula, greutatea alegerilor prezidentiale cade pe al doilea tur. Cum arata lucrurile acum?

Cu totul diferit. Turul doi pare a avea o finalitate certa, in timp ce turul unu este extrem de disputat.

Klaus Iohannis pare de nedetronat, intrarea in turul al doilea este garantata. Il poate scoate ceva din cursa, in sensul ratarii turului al doilea?

Nu. Chiar si in cazul unei demobilizari semnificative a publicului lui Iohannis, care l-ar cobori spre spatiul 30-33%, nu exista doi candidati care sa-l poata depasi.

In contextul intrebarii, merita precizat ca nicio candidatura nu mai poate fi retrasa de pe buletinele de vot. Din cate inteleg, deja in diaspora se voteaza, iar buletinele de vot incep sa se trimita prin posta.

In debutul campaniei electorale, avem criza guvernamentala, Guvernul Dancila a fost demis prin motiune de cenzura, iar un nou Guvern - preconizat a fi monocolor si minoritar, PNL - nu prea are, matematic, sanse sa fie investit. Cum au fost afectati candidatii de acest nou context? Ma refer mai ales la Iohannis, Barna si Dancila.

Iohannis a riscat, precum la referendumul de la europarlamentare, a carui adoptare a fost incerta pana in ziua votului. In politica, scrima si alte domenii conexe, se spune ca daca adversarul face o greseala, nu trebuie sa-l intrerupi. Un corolar il reprezinta ideea ca daca lucrurile sunt favorabile, nu trebuie sa schimbi nimic.

In ciuda unei reputatii de imobilism si lentoare, Klaus Iohannis pariaza in mod ametitor in acest an.

Asa-zis-ul ficus a devenit pilot de formula 1. Pana la motiunea de cenzura avea in fata o victorie aproape certa cu ocazia turului doi. Nu e clar de ce a grabit lucrurile.

Situatia lui Dan Barna a fost un pic afectata de faptul ca tema schimbarii a disparut din spatiul public, fiind inlocuita de una conexa, dar emotional diferita: management-ul schimbarii, adica noul guvern.

Viorica Dancila a scapat de o multime de probleme. In mentalul colectiv nu mai e prim-ministru, iar perceptiile despre guvernare se focalizeaza pe incapacitatea Opozitiei de a colabora.

A fi la putere in Romania, in special in pozitia de prim-ministru, este extrem de dificil si aduce costuri electorale de la sine. (Niciun prim-ministru in functie n-a castigat alegeri prezidentiale).

Ce teme credeti ca vor polariza aceasta campanie? Mai este justitia o astfel de tema?

Am dubii ca justitia va fi in prim-plan, tema a devenit un cartof fierbinte care ucide cariere politice. Euroscepticismul sau crestinismul par a fi de asemenea intr-un con de umbra.

In mod normal, functionarea statului ar trebui sa ocupe prim-planul, cum o face de altfel, mai mult sau mai putin evident, de foarte multi ani.

Citeste si:
Vicepreședinte liberal, despre negocierea cu AUR: „PNL nu va negocia sau coopera în plan guvernamental cu partide extremiste”
Vicepreședinte liberal, despre negocierea cu AUR: „PNL nu va negocia sau coopera în plan guvernamental cu partide extremiste”
Vicepreşedintele PNL Alexandru Muraru a declarat marți, 27 septembrie, că liberalii nu vor negocia sau colabora la guvernare cu partide extremiste și a transmis că nu vor exista negocieri...
Precedentul invocat de Orban prin care Cîțu nu mai poate fi numit premier dacă trece moțiunea. „Eu sunt Stan păţitul împreună cu preşedintele Iohannis”
Precedentul invocat de Orban prin care Cîțu nu mai poate fi numit premier dacă trece moțiunea. „Eu sunt Stan păţitul împreună cu preşedintele Iohannis”
Ludovic Orban a declarat marți, 27 septembrie, că Florin Cîţu nu mai poate fi desemnat din nou premier de către preşedintele Klaus Iohannis, în cazul în care trece moţiunea de cenzură....
Sursa: Ziare.com