Alarma data de alegerile locale

Putine alte alegeri locale de dupa 1990 au fost mai interesante decat cele proaspat incheiate.

Nu numai prin prisma unei campanii electorale care a insemnat in realitate o non-campanie sau prin unele rezultate in premiera - Bucurestiul acaparat de PSD in totalitate sau votul masiv acordat unor primari aflati in puscarie sau in diverse faze de urmarire penala - cat mai ales prin asteptarile legate de mesajul pe care votul de duminica ar fi trebuit sa-l transmita.

Conceput ca un moment zero al restartarii clasei politice si acceptat ca atare de catre majoritatea partidelor, rezultatul alegerilor locale a dat dreptate si a avantajat, doar aparent surprinzator, partidele care s-au lasat cel mai putin patrunse de ideea inlocuirii clasei politice actuale cu una noua, mai curata si presupus din start a fi mai buna.

E doar una dintre explicatiile succesului inregistrat de PSD duminica, pe langa coerenta discursului si fidelitatea oricum mai mare a electoratului pesedist. Doar ca aceste diferente explica scorul mai bun castigat de PSD in tara, dar nu si succesul pe linie obtinut in Bucuresti in fata liberalilor.

Pentru esecul inregistrat de PNL in Capitala, inca nedigerat de conducerea liberala, e necesar ca optiunea politica a bucurestenilor sa fie tradusa cat mai clar posibil cu instrumentele disponibile de pe marginea scenei politice.

Cu atat mai mult cu cat liderii PNL sunt inca bulversati si ofera explicatii incoerente - cele date de co-presedintele Alina Gorghiu frizand absurdul (PNL a pierdut pentru ca Nicusor Dan a dat cu piciorul ofertei liberale) - cand nu refuza pur si simplu sa accepte realitatea cifrelor.

Din acest motiv, conducerea PNL trebuie sa afle cat mai repede cat de mult a contat in pierderea Bucurestiului, un oras care nu a fost niciodata vreun fief pesedist, trendul negativ imprimat de scaderea in popularitate si incredere a presedintelui Klaus Iohannis.

E doar o intrebare la care daca liberalii nu vor gasi urgent cel mai bun raspuns parlamentarele din toamna ar putea transforma dezastrul din Capitala intr-unul la nivel national.

Este prima intrebare dureroasa la care are de raspuns si presedintele Klaus Iohannis in analiza detasata la care lucreaza, departe si la rece de haosul din PNL. Raspunsul trebuie sa includa si explicatii pentru succesul social-democratilor, unic in Bucuresti dupa '89 si nesperat de bun in tara, daca e sa raportam la problemele cu care partidul a intrat in campanie.

Partidul lui Dragnea a intrat in alegeri aproape destructurat de dosarele DNA, cu un presedinte condamnat definitiv, cu vicepresedintii secerati de acuzatiile procurorilor si cu primari candidati importanti plimbati la sediul anticoruptiei de pe Stirbei Voda ca victime sigure.

Doar ca efectul a fost invers decat cel prorocit de anticorupti si in care nu mai credeau nici cei mai optimisti si naivi dintre pesedisti.

DNA a furnizat energia necesara social-democratilor pentru a strange randurile, iar unele acuzatii pripite ale procurorilor i-au facut pe cativa candidati PSD primari vedeta cu un scor pe care altfel nu l-ar fi obtinut atat usor. Toate acestea au condus spre o coerenta la care PSD a fost obligat si situatia critica in care a intrat in campanie s-a dovedit a fi mult mai eficienta la urne decat orice strategie ar fi putut sa aleaga liberalii.

De la ciocnirea produsa intre lupta anticoruptie si rezultatele alegerilor locale, din care nu se poate sterge numarul mare de primari "penali" alesi sau realesi, trebuie sa se nasca insa cat mai rapid si o regandire a modului in care aceasta lupta pe viitor.

Daca nu din alte motive, macar pentru faptul ca in ritmul si cu instrumentele actuale, lupta anticoruptie risca sa isi piarda sensul originar si simtul justitiei si sa se transforme intr-un simplu agent electoral pentru partide si politicieni.

Pe langa asta, o alta veste proasta este ca al treilea partid la nivel national, dupa PSD si PNL, este ALDE-ul vechiului Tariceanu si care nu are nimic in comun cu pretinsa si clamata dorinta de innoire a politicii.

Iar mult discutata transformare a Uniunii Salvati Bucurestiul intr-un partid national, care pana la parlamentare sa se transforme din speranta intr-un proiect cu sanse de a conta in lupta politica, pare in prezent un vis impartasit doar de sustinatorii cei mai vocali ai lui Nicusor Dan.

Singura veste buna dupa aceste alegeri este ca, in ciuda contextului european si trendului global, Romania pare pentru moment imuna la orice inseamna miscare politica extremista. E si acesta unul dintre motivele pentru care artizanii, executantii si sustinatorii anticoruptiei au o buna ocazie sa isi reevalueze ideile si practicile dupa care se ghideaza.

De preferat pana sa vedem ca, prin efectele adverse pe care le provoaca, isterizarea luptei anticoruptie ameninta tocmai acest echilibru tot mai rar intalnit in zona.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...