Pe cine acopera Klaus Iohannis, cum a crescut Victor Ponta si unde se vede USR

Vineri, 01 Mai 2020, ora 08:28
34187 citiri
Pe cine acopera Klaus Iohannis, cum a crescut Victor Ponta si unde se vede USR

Pana la conferinta de presa maraton, la care a raspuns tuturor intrebarilor, chiar si celor care nu aveau nici cea mai mica legatura cu interesul jurnalistic - unde v-ati tuns, domnule presedinte? - Klaus Iohannis isi construise deja profilul de lider politic indiscutabil, in mainile caruia sta navigarea prin criza.

A avut prezenta aproape zilnica in spatiul public, a participat la intalniri de lucru, iar atunci cand au fost luate decizii esentiale, le-a comunicat cel dintai, incadrandu-se astfel in modelul Macron/Merkel.

Nu pot fi puse pe masa charisma si capacitatea de a transmite empatie si/sau autoritate, pentru ca aici perceptiile ne-ar putea juca feste, in functie de un context mult mai complex astazi decat cel conturat de simpatii/antipatii si care e mai degraba definit social.

La prima lectura, asadar, Klaus Iohannis a transmis natiunii ca stie sa conduca in vremuri de criza si ca are si legitimitatea de a o face, atat electorala, pentru ca a doua investire tocmai de produsese, cat si politica, pentru ca e implicat in treburile si deciziile unui guvern fidel, iar nu ostil.

O fisura destul de puternica insa a facut ca acest rol sa se vada mai vulnerabil decat il proiectasera strategii: ministrul Vela si intelegerea separata cu Biserica Ortodoxa Romana, pentru noaptea de Inviere. La cateva ore dupa ce presedintele anuntase pe tonul grav institutional ca pandemia ne impune sa mutam sarbatoarea in interiorul vietilor noastre si sa nu mergem la biserica de Inviere, ministrul de Interne l-a contrazis, punand pe masa o intelegere facuta cu BOR si care presupunea ca lumina sa fie repartizata de politisti si preoti, aproape din usa in usa.

Dincolo de abordarea distopica, gestul lui Marcel Vela s-a vazut si de la Cotroceni asa cum s-a vazut si din fata televizoarelor: o subminare a autoritatii prezidentiale. Reparatia simbolica a venit insa destul de repede si a avut mai multe efecte: reconsiderarea acordului cu BOR si incercarea ministrului de Interne de a iesi din profilul de forta pe care l-ar fi putut sugera jacheta de piele si conferintele din noapte, la care intarzia considerabil.

Astfel, Klaus Iohannis a stat in aceasta perioada in oglinda nu cu Marcel Ciolocu, Victor Ponta sau Calin Popescu Tariceanu, intrat in nesemnificativ, ci cu ministrii guvernului condus de Ludovic Orban, cu profil politic si de autoritate intelectuala nememorabil, dar cu gafe sau slabiciuni care se aduna - sa ne uitam doar spre ministrul Educatiei - si despre care presedintele si prim-ministrul inteleg foarte bine ca vor fi decontate electoral.

E una dintre explicatiile anti-pesedismului pe care Iohannis ni-l propune ca oferta politica, in continuarea propriei campanii pentru acest al doilea mandat.

De altfel, aceasta strategie de damage control este confirmata de rezultatele ultimului sondaj IMAS, la comanda Europa FM, care arata ca partidul de guvernare a intrat pe un trend descendent, explicabil prin modificarea asteptarilor oamenilor, de la garantarea securitatii in fata bolii la garantarea supravieturii in fata crizei economice.

Or, ambiguitatea discursiva a ministrului Educatiei, lipsa unei oferte concrete de redresare socio-economica, de care PSD va profita de indata si ar fi facut-o mai in forta, daca nu ar fi in aceeasi criza de lideri ca mai toate partidele, exceptand poate PLUS, dar acolo liderul s-a plasat in exterior, toate acestea se reflecta in pragul de 33% dintre intentiile de vot.

In mod paradoxal, desi a fost incapabil sa aiba mesaje de stanga, PSD creste usor, pana la 24,8%, dar nu e o crestere consistenta.

Pe acelasi fond de criza de lideri capitalizeaza insa Victor Ponta, al carui partid se prabusise dupa alegerile prezidentiale, dar acum a crescut la 8,2 la suta, fata de 5,8 procente, luna trecuta.

Si lipsa de contra-oferta de solutii a USR este taxata electoral. Formatiunea a ajuns la 10,8% din optiunile de vot, de la 12,5%, in martie. Si PLUS scade luna aceasta, la 5 procente, dupa un maxim de 6,5 procente inregistrat luna trecuta, in pofida unei comunicari destul de constante, dar pe care electoratul o percepe ca venind de la Bruxelles.

Prin ritualul de autoritate pe care presedintele ni-l propune cu mesajele de forta de zi cu zi si cu resuscitarea temei antipesediste, Klaus Iohannis incearca asadar sa acopere incapacitatea ministrilor liberali de a juca pe scena mare. Pana acum, singurii care pot umple autoritatea administrativa sunt premierul Ludovic Orban, dar care va deconta solidar neputintele de la educatie si din economie, si ministrul Sanatatii, Nelu Tataru, care a intrat intr-un rol pur tehnic si util in criza.

Daca insa capitalul pe care Iohannis il strange, ingrosand pana si tusa unui discurs cu tente nationalite, se va transfera in alegerile generale la PNL e greu de masurat.

Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Ministrul de Finanţe Marcel Boloş a explicat, joi, 28 martie, că numărul mare de concedii medicale nu asigură sustenabilitatea bugetului asigurărilor sociale. Declarația vine în...
Membru USR, agresat când strângea semnături, în București: ”Au rupt câteva liste, noi vom strânge şi mai multe”
Membru USR, agresat când strângea semnături, în București: ”Au rupt câteva liste, noi vom strânge şi mai multe”
USR anunţă că, miercuri, un membru USR a fost agresat în timp ce strângea semnături în zona Lujerului din Sectorul 6, Bucureşti. ”Ieri, un membru USR a fost agresat în timp ce...
#Iohannis PNL PSD sondaj USR coronavirus , #PSD