De ce este important referendumul pentru Justitie? Momentele de care e bine sa iti aduci aminte

Duminica, 26 Mai 2019, ora 08:00
10932 citiri
De ce este important referendumul pentru Justitie? Momentele de care e bine sa iti aduci aminte

O ordonanta de urgenta data noaptea, fara consultare publica, ar putea schimba radical Codurile Penale si Legile Justitiei. Nu ar fi o noutate, coalitia PSD-ALDE a facut de mai multe ori acest lucru, iar de doua ori a facut pasul inapoi doar dupa ce aliatii, oficialii UE, ambasadori, magistrati, societatea civila si oamenii din strada au protestat.

Pericolul: Ordonantele isi produc de indata efectele, iar in materie penala chiar cu efect pentru trecut. Cel mai elocvent exemplu este al gratierilor, infractori condamnati definitiv de justitie, care pot fi eliberati peste noapte. Printre acestia, gulere albe inchise pentru coruptie. Niciodata in Romania nu au fost gratiate fapte de coruptie!

La nivelul sistemului, modificarile la Legile Justitiei pot afecta independenta magistratilor, care se pot trezi sub control politic. Pe termen lung, acapararea Justitiei de catre politicieni.

Schimbari esentiale

Ziare.com a analizat demersurile PSD-ALDE pentru a gratia infractiunile de coruptie si a modifica legislatia prin ordonante de urgenta. Cel putin patru ordonante au facut schimbari esentiale in cazul Inspectiei Judiciare, al Sectiei Speciale si al parchetelor speciale DNA si DIICOT.

Acestea au fost adoptate fara consultarea Comisiei de la Venetia sau a Comisiei Europene, care a impus mai multe masuri prin Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV).

Situatia acestor modificari legislative este in atentia Curtii de Justitie a UE, care ar trebui sa dea o prima decizie in urmatoarele doua luni.

Ce facem daca doar Avocatul Poporului are dreptul de a sesiza direct Curtea Constittionala in cazul ordonantelor de urgenta, dar nu face acest lucru? Ar trebui si alte institutii sa aiba acest drept?

"Societatea a obosit"

Am analizat cum s-a ajuns in aceasta situatie, in care astfel de schimbari esentiale ale legislatiei trebuie facute doar dupa consultare publica si dezbateri in Parlament.

"Societatea a obosit sa urmareasca daca cei interesati si-au mai dat o ordonanta de urgenta si traieste cu teama fiecare zi in care este anuntata sedinta de guvern, a carei ordine de zi reala nu se cunoaste", explica presedintele Klaus Iohannis.

Cele doua intrebari sunt:

1. "Sunteti de acord cu interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie?"

2. "Sunteti de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare si cu extinderea dreptului de a ataca ordonantele direct la Curtea Constitutionala?"

Tentativele pentru a gratia coruptia

Amnistia si gratierea infractiunilor de coruptie au fost subiecte pe agenda publica de aproape doi ani. Discutiile au inceput inca din vara anului 2016, in contextul problemei supraaglomerarii din penitenciare, si au fost intretinute printr-o campanie mediatica. Chiar daca exista mai multe proiecte legislative in Parlament, adoptarea acestora treneaza. In plus, exista un filtru de constitutionalitate facut de CCR.

Imediat dupa ce PSD a preluat puterea, in decembrie 2016, a fost pus in discutie un proiect de OUG de amnistie si gratiere care viza si faptele de coruptie. In seara in care a adoptata OUG 13/2017 de modificare a Codurilor Penale, Guvernul a trimis proiectul legislativ privind gratierea unor pedepse pentru a fi discutat de urgenta in Parlament.

Infractiunile de coruptie au un nivel ridicat de pericol social, nu au fost gratiate niciodata pana acum, declara, in mai 2017, Cristina Tarcea, sefa Inaltei Curti.

Discutiile privind adoptarea unei astfel de legi au fost mutate in Parlament, iar prima initiativa i-a apartinul lui Florin Iordache (PSD) . Senatorul Serban Nicolae (PSD) a introdus si faptele de coruptie in categoria faptelor gratiate, chestiune la care s-a renuntat dupa ce mai multe ONG-uri si opinia publica au reactionat.

Proiectul a fost adoptat tacit de Senat in forma initiata de Iordache, care prevedea ca faptele de coruptie sunt excluse de la gratiere.

In acest moment, proiectul este in comisiile de specialitate din Camera Deputatilor. Pe rolul Parlamentului mai sunt cel putin trei proiecte legislative care privesc amnistia si gratierea unor infractiuni.

In paralel, surse politice sau din Ministerul Justitiei au anuntat constant ca in PSD se lucreaza la un proiect de ordonanta de urgenta in acest sens.

Discutiile despre OUG revin spre sfarsitul anului 2018, cand tot mai multi lideri PSD sustin acest lucru. Inclusiv Liviu Dragnea: "Am spus si spun inca o data: sunt atat de multe abuzuri in Romania, sentinte prin care au fost trimisi oameni la puscarie adoptate ilegal, dosare facute pe probe ilegale, dosare facute prin denunturi obtinute prin santaj si amenintari. Deci oameni care stau nevinovati in puscarie in asa fel incat este legitima solicitarea ca sa se gaseasca o solutie.

Ca este ordonanta de amnistie si gratiere, eu nu am niciun fel de rezerva sa vorbesc despre ea. (...) Statul roman trebuie sa actioneze. Ca va fi aceasta ordonanta de amnistie si gratiere eu nu ma opun".

La inceputul anului 2019, tot mai multe surse confimau ca un astfel de proiect de OUG ar urma sa fie adoptat de Guvern.

Riscul OUG pe justitie

Dupa ce OUG 13/2017 de modificare a Codurilor Penale a fost abrogata la presiunea organismelor internationale, a asociatiilor de magistrati si a protestelor masive din intreaga tara, coalitia PSD-ALDE si-a schimbat strategia.

"Greul" modificarilor legislative a fost preluat de Comisia parlamentara condusa de vicepresedintele Camerei Deputatilor, Florin Iordache, cel care promovase OUG 13/2017 ca ministru al Justitiei. Misiunea: modificarea Legilor Justitiei si Codurilor Penale.

Dupa modificarile la Legile Justitiei, ce nu s-a realizat in Parlament, a fost "reparat" prin cateva OUG, promovate de fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader.

Prevederile din Legile Justitiei au mai fost modificate prin:

OUG 77/2018 - privind mentinerea in functii a sefilor Inspectiei Judiciare, Lucian Netejoru si Gheorghe Stan, dupa expirarea mandatului; act normativ dat la solicitarea publica a lui Liviu Dragnea.

OUG 90/2018 - prin care este operationalizata Sectia de investigare a infractiunilor din Justitie, denumita Sectia Speciala.

OUG 92/2018 - care aducea mai multe modificari de esenta Legilor Justitiei, iar mai multi procurori din DNA, DIICOT si din Parchetul General au plecat din aceste parchete deoarece era introdusa o conditie de vechime.

OUG 7/2019 - de modificare a Legilor Justitiei care introduce mai multe prevederi, prin care Sectia Speciala este decuplata de restul Parchetului General. Una dintre prevederile controversate stabileste ca Sectia Speciala poate retrage apelurile in dosarele DNA in care sunt implicati magistrati. Sute de procurori si judecatori au protestat in strada.

Guvernul a incercat prin OUG sa modifice si Codul Penal. Aceste schimbari legislative il avantajau pe liderul PSD, Liviu Dragnea.

Fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, a trimis la Guvern, la finalul lunii martie, un draft de ordonanta de urgenta care prevede repunerea in termen pentru contestatia in anulare a tuturor sentintelor definitive date de completurile de 5 judecatori de la Inalta Curte despre care CCR a decis ca au fost nelegal constituite. Pana la urma aceasta OUG nu a mai fost adoptata.

Cine poate contesta la CCR

Referendumul initiat de Klaus Iohannis vizeaza si extinderea institutiilor care pot face sesizare direct la Curtea Constitutionala in cazul OUG.

In acest moment, doar Avocatul Poporului, institutie condusa de Victor Ciorbea, poate face o astfel de sesizare la CCR. Mandatul lui Victor Ciorbea la sefia Avocatului Poporului a expirat pe 5 mai, dar el ramane in functie pana la numirea unui inlocuitor.

Klaus Iohannis a dat de inteles, in momentul declansarii referendumului, la ce institutii s-a referit: "Personal, sunt convins ca, daca CSM sau Inalta Curte de Casatie si Justitie ar fi avut posibilitatea sa conteste ordonantele la Curtea Constitutionala, nu am fi ajuns in situatia in care suntem acum!"

Citeste si:
USR anunță din opoziție că se opune taxei de solidaritate pentru marile companii. „Nu ar face decât să lovească în cei mai importanţi contribuabili în economie”
USR anunță din opoziție că se opune taxei de solidaritate pentru marile companii. „Nu ar face decât să lovească în cei mai importanţi contribuabili în economie”
USR a transmis miercuri, 8 decembrie, că taxa de solidaritate luată în discuție pentru marile companii nu va face decât să lovească în cei mai importanți contribuabili în economie....
PSD vrea ca numirea prefecţilor să se facă în funcţie de ponderea politică din parlament. Social democrații ar urma să aibă 21 de prefecţi, printre care şi Capitala
PSD vrea ca numirea prefecţilor să se facă în funcţie de ponderea politică din parlament. Social democrații ar urma să aibă 21 de prefecţi, printre care şi Capitala
Social-democraţii şi liberalii vor discuta, miercuri, în coaliţie, despre împărţirea funcţiilor de prefecţi şi şefi de agenţii şi autorităţi. Marţi, discuţia nu a ajuns la un acord...