Strategia de vaccinare anti-COVID. De ce nu ii imunizam pe tinerii activi social, cei care raspandesc virusul?

Unii experti epidemiologi sunt de parere ca pentru a stopa raspandirea noului coronavirus ar trebui vaccinati in primul rand "super-spreaderii" - tinerii activi social care contribuie in mod covarsitor la raspandirea virusului. Adiacent, potrivit acestora, ar putea fi impusa conditia ca evenimentele sociale, asa numitele super-spreading events - nunti, botezuri, petreceri etc., sa poata fi organizate doar cu conditia ce cei prezenti sa fi fost vaccinati.

Specialistii in sanatate publica sunt de parere ca o astfel de strategie ar putea contribui semnificativ la raspandirea virusului, insa tara noastra si institutiile sale, in special DSP-urile, nu nu par capabile sa identifice aceste persoane.

Persoanele vulnerabile mai pot astepta

Una din particularitatile pandemiei Sars-CoV-2 este aceea ca un procent extrem de ridicat de persoane infectate nu transmit virusul mai departe. Potrivit unui studiu al cercetatorilor din Hong Kong, acest procent ajunge si pana la 69%. Marea majoritate a celor care se imbolnavesc iau acest virus la ceea ce in literatura de specialitate numeste super-spreading events, evenimente sociale cu numar ridicat de persoane si unde restrictiile sanitare sunt greu de respectat. Vorbim aici de nunti, petreceri, inmormantari etc. La fel, un factor decisiv in raspandirea acestui virus il au super-spreaderii, persoanele ce prin natura jobului sau a pozitiei sociale interactioneaza cu un numar ridicat de alte persoane. Estimarile arata ca raspandirea acestui virus respecta un raport de 20/80, adica 20% din persoane sunt responsabile de infectarea celorlalti 80%.

In acest context, intr-o analiza publicata de Christopher Cox in Wired.com, se ridica posibilitatea ca daca am incerca sa vaccinam aceste persoane am reusi, prin vaccinarea a 10-15% din populatie sa oprim transmiterea virusului. Un lucru ce s-ar obtine astfel mult mai repede decat daca asteptam atingerea tintei de 75-85% din populatie necesara pentru imunitatea de grup.

Evident, intrebarea care se pune este cum ar putea fi identificati acesti super-spreaderi? Asa cum arata autorul american, exista deja o intreaga litaratura de specialitate cu privire la natura retelelor. "Inca din anii 50-60, una din primele noastre descoperiri a fost aceea ca nu exista retele aleatorii. De la Holywood la retelele de contacte din universitati, retelele tind sa fie extrem de eterogene, in sensul ca, conectivitatea pe care o observam este dominata de putine hubburi, ce sunt insa extrem de conectate", a declarat pentru sursa citata matematicianul ungur Albert-Laszlo Barabasi.

"Pentru a intelege unde se gasesc acesti super-spreaderi in populatie, am avea nevoie de o harta a prietenilor, familiei si contactilor zilnici ai fiecaruia dintre noi. Dar aceasta harta evident ca nu exista, doar daca nu se ascunde in laptopul lui Mark Zuckerberg", noteaza cu ironie autorul articolului din Wired.

Razvan Chereches, profesor de politici in Sanatate Publica la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, este de parere ca o astfel de strategie ar fi una de succes in stoparea raspandirii virusului Sars-CoV-2, insa nu crede ca institutiile abilitate ale statului roman ar avea capacitatea de a implementa asemenea strategie.

"Ideea mi se pare foarte buna, insa problema e una de implementare. Pentru ca acesti super-spreaderi sunt in marea majoritate tinerii care merg la petreceri si alte chestii de felul acesta, iar problema cu acestia este ca ei nu fac parte din categoriile de risc. Nu au stimulente, motivatie sa se vaccineze dincolo de dorinta de a-si proteja familiile. Ei nefiind cumva la risc sunt mai degraba deconectati de acest subiect. Vaccinarea lor ar avea insa un efect super-mare. Problema este insa ca nu au motivatie si ar fi foarte greu de ajuns la ei.

Acum totul depinde de volumul de vaccinuri pe care il vom avea la dispozitie. In faza I, este critica vaccinarea personalului medical pentru ca ei sunt si intr-o categorie de risc dar si transmit acest virus mai departe. In faza II sunt vizate persoanele din categoriile de risc, carora literal le este salvata viata atunci cand ii vaccinezi. Chestia cu super-spreaderii este o teorie super-buna si daca ne uitam la strategia Japoniei pe anchetele epidemiologice facute acolo, ei nu au mers pe contactul fiecarei persoane, ci mai degraba au incercat sa identifice evenimentele de super-spreading si pe acesti super-spreaderi, pentru ca studiile arata ca un procent mic din cei infectati transmit infectia la foarte multe persoane. Si daca identifici aceste persoane, si aceste evenimente, nunti, petreceri, botezuri, adunari de familie mari - reusesti sa ai o harta exacta a transmisiei virusului. La noi s-a facut pe baza principiului fiecare persoana cu contactele ei, de aceea am ajuns la aceste persoane cu intarziere. Dupa cum vedem, la noi exista o problema in identificarea acestor evenimente majore de trasmitere a virusului si a super-spreaderilor si in imprastierea normala a epidemiei. Astfel, mergem pe strategia populatiei vulnerabile, care e o chestie sigura, sigur ca sunt la risc si se vor vaccina.

Pe de cealalta parte o idee ar fi ca la petreceri sau alte evenimente sa mearga doar persoanele vaccinate. Sa aiba voie sa participe la o nunta doar persoanele vaccinate. Ar fi un scenariu ideal. Genul de analize necesare pentru identificarea unor potentiali super-sprederi, de exemplu din activitatea pe retelele de socializare, din pacate autoritatile locale stapanesc extrem de slab tehnologia in acest punct. Sa nu ne asteptam acum ca aceste autoritati sa fie capabile sa dezvolte un bot automat care sa caute pe Facebook, pe Instagram sau Tik-Tok toate mentionarile de petreceri, adunari si sa creeze alerte. Nu avem o astfel de capacitate institutionala pe aceasta zona", a declarat profesorul Razvan Chereches.

Romania: strategie in care sunt vizati cei in categoriile de risc

Presedintele Iohannis a anuntat luni ca strategia de vaccinare anti-COVID va fi aprobata intr-o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) pe care o va convoca in perioada urmatoare.

"Am discutat si despre necesitatea ca serviciile medicale de vaccinare sa fie usor accesibil pentru categoriile tinta. Conform strategiei din grupurile prioritare face parte tot personalul din domeniul sanatatii ca si cei din centrele rezidentiale, populatia cu risc ridicat de infectare si personalul din domenii cheie in buna functionare a societatii. Vaccinarea se va face etapizat. Vaccinarea se va realiza la locul de munca, pentru personalul din domeniul sanatatii si prin centrele de vaccinare fixe si mobile, reteaua de medicina de familie pentru toate celelalte categorii de populatie. Strategia de distributie va tine cont de conditiile de stocare, MaPN va gestiona depozitul central, precum si depozitele regionale de unde se va face distributia catre centrele locale. Toate informatiile oficiale vor fi comunicate pe un site special dedicat campaniei", a afirmat Klaus Iohannis.

Mai mult, cu o zi inainte, medicul epidemiolog Valeriu Gheorghita, coordonatorul campaniei nationale de vaccinare privind combaterea infectiei cu SARS-CoV-2, a precizat ca tinerii cu varste sub 18 ani si persoanele cu boli cronice grave si in stadii terminale nu vor fi imunizati. Motivul invocat de specialisti este ca nu exista studii certe cu privire la aceste categorii de varsta efectuate de companiile care dezvolta un vaccin care sa combata infectia provocata de noul coronavirus. Acesta sustine ca, daca populatia va accepta vaccinul, cel mai probabil dupa jumatatea anului viitor s-ar putea discuta despre imunizare colectiva.

"In momentul de fata, in studii, este o singura companie care a inclus, de pilda, persoane intre 12 si 18 ani in studii, deci cu siguranta sub 18 ani nu vom vorbi despre vaccinare, cel putin in perioada urmatoare, si de asemenea tot in studiile clinice nu au fost incluse persoane care aveau boli cronice care erau decompensate in ceea ce priveste terapia. Deci pacientii care au fost instabili, ma refer un pacient cu un cancer in faza avansata, un cancer necontrolat terapeutic sau in faza realmente necontrolata si de finalizare. Aceste categorii nu au fost incluse in studiile clinice pentru ca, in primul rand, s-a dorit includerea categoriilor de persoane care nu aveau boli cronice pe mai multe categorii de varsta, la care s-au adaugat ulterior, avand in spate un profil de siguranta deja orientat, s-au adaugat si categorii de persoane care au boli cronice", a declarat Valeriu Gheorghita.

CITESTE SI

Germania a incheiat un acord pentru achizitia a 5 milioane de doze dintr-un vaccin contra COVID-19 aflat in dezvoltare

Klaus Iohannis: Strategia de vaccinare anti-COVID va fi supusa aprobarii CSAT. Vaccinul a devenit speranta noastra de a ne intoarce cat mai curand la o viata normala

Primele imagini cu Klaus Iohannis în Coreea de Sud. Șeful statului a mers în zona demilitarizată, alături de soție FOTO

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a început luni, 22 aprilie, vizita oficială în Coreea de Sud. Şeful statului a depus o coroană de flori, împreună cu soția sa, la Cimitirul Naţional din...

Klaus Iohannis, pe lista scurtă a posibililor înlocuitori ai Ursulei von de Leyen pentru candidatura la șefia Comisiei Europene, într-o analiză Euronews Italia

Klaus Iohannis a fost inclus pe lista posibililor înlocuitori ai Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene, într-o analiză a Euronews Italia, citată de Rador Radio România, în...