Klaus Iohannis, despre deciziile luate la Bruxelles: Au fost discutate coordonarea masurilor anti-COVID-19 si Cadrul Financiar Multianual

Presedintele Klaus Iohannis a participat, joi si vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European, principalele subiecte de pe agenda reuniunii vizand negocierile privind Cadrul Financiar Multianual 2021 - 2027 si Planul european de redresare economica, dar si agrearea unui nou obiectiv climatic pentru 2030.

De asemenea, a mai fost analizata securitatea interna a Uniunii, fiind discutate aspecte legate de relatiile externe ale UE, precum relatia transatlantica, situatia din Mediterana de Est si vecinatatea sudica. Au fost, de asemenea, continuate discutiile privind coordonarea masurilor, la nivelul Uniunii, in contextul generat de pandemia de COVID-19, se arata intr-un comunicat al Administratiei Prezidentiale.

In ceea ce priveste viitorul Cadru Financiar Multianual 2021 - 2027 si Planul european de redresare economica, au fost adoptate Concluzii ale Consiliului European, prin care sunt aduse clarificari suplimentare cu privire la propunerea legislativa referitoare la conditionalitatea privind protejarea bugetului si intereselor financiare ale Uniunii din perspectiva respectarii principiilor statului de drept. Ca urmare, in scopul asigurarii unei implementari obiective si eficiente a acestei conditionalitati, Comisia Europeana va elabora si adopta orientari, in consultare stransa cu statele membre, si va informa Consiliul European asupra acestora.

Presedintele Iohannis a salutat evolutiile pozitive inregistrate in directia finalizarii procesului de negociere, aratand ca acestea sunt de natura sa faciliteze operationalizarea cat mai rapida a programelor finantate in cadrul viitorului buget al Uniunii pentru perioada 2021 - 2027 si demararea implementarii Planului de redresare. In acelasi timp, el a reiterat sustinerea Romaniei pentru adoptarea legislatiei aferente conditionalitatii referitoare la statul de drept vizand protejarea bugetului Uniunii Europene.

Un alt rezultat important al reuniunii a fost acordul sefilor de stat si guvern din Uniune cu privire la obiectivul UE pentru 2030 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 55% fata de nivelul din 1990. In context, au fost discutate aspectele referitoare la definirea unui cadru de implementare care sa faciliteze realizarea noului obiectiv, inclusiv din perspectiva principiilor si componentelor constitutive ale acestui cadru.

Concluziile adoptate mentioneaza, astfel, ca toate statele membre vor participa la efortul comun de asigurare a indeplinirii noii tinte pe baze echitabile si de o maniera solidara. De asemenea, concluziile fac referire la faptul ca indeplinirea tintei se va realiza cu mentinerea competitivitatii Uniunii si cu luarea in considerare a circumstantelor nationale specifice, a nivelelor si potentialelor diferite de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera de la care statele membre pornesc in acest proces, precum si a eforturilor realizate anterior in acest scop. Totodata, Consiliul European a recunoscut necesitatea asigurarii interconectarilor si securitatii energetice pentru toate statele membre, la preturi accesibile pentru companii si cetateni, precum si a respectarii dreptului statelor membre de a decide asupra mixului energetic national si de opta pentru cele mai adecvate tehnologii in procesul de tranzitie, precizeaza sursa citata.

De asemenea, Comisia Europeana a fost invitata sa evalueze modalitatile prin care sectoarele economice pot contribui la atingerea tintei si sa prezinte propuneri pe baza unor evaluari detaliate privind impactul economic, social si de mediu la nivelul statelor membre.

Subiectul va fi discutat din nou de liderii Uniunii cu scopul adoptarii de orientari suplimentare anterior prezentarii de catre Comisia Europeana a pachetului legislativ de propuneri sectoriale pentru a sprijini atingerea noului obiectiv, inclusiv a celei vizand partajarea eforturilor intre statele membre, aminteste Administratia Prezidentiala.

Presedintele Klaus Iohannis a aratat ca Romania sustine noua tinta ambitioasa de reducere a emisiilor la nivelul Uniunii, subliniind totodata necesitatea unei abordari realiste in pregatirea implementarii, in conditiile in care aceasta va presupune eforturi considerabile pentru transformarea economiilor europene.

Seful statului a evidentiat, totodata, importanta unei partajari echitabile a eforturilor intre statele membre, in functie de conditiile specifice si de circumstantele nationale ale acestora, cu asigurarea securitatii energetice, respectarea mixului energetic national si a principiului neutralitatii tehnologice. In baza acestui principiu, la solicitarea presedintelui Romaniei, textul concluziilor Consiliului European face referire la posibilitatea utilizarii gazului ca tehnologie de tranzitie care sa sprijine realizarea obiectivului Uniunii pentru 2030.

Referitor la coordonarea, la nivel UE, in contextul pandemiei de COVID-19, liderii au salutat evolutiile inregistrate cu privire la dezvoltarea unor vaccinuri eficiente impotriva virusului SARS-CoV-2, manifestand, totodata, ingrijorare fata de mentinerea unui numar ridicat de cazuri de infectare. Consiliul European a agreat, totodata, consolidarea eforturilor de coordonare a masurilor la nivelul Uniunii, in special in ceea ce priveste o ridicare graduala a restrictiilor, invitand Comisia Europeana sa prezinte o propunere privind un cadru comun pentru testele antigen si pentru recunoasterea reciproca a rezultatelor testelor.

Sefii de stat si de guvern din Uniune au subliniat importanta unei pregatiri adecvate a distribuirii vaccinurilor si a campaniilor de vaccinare, inclusiv din perspectiva strategiei de comunicare. Totodata, liderii au apreciat necesitatea cresterii rezilientei sistemelor de sanatate si consolidarea cooperarii in acest domeniu, inclusiv prin intermediul unor initiative precum Uniunea Sanatatii.

De asemenea, sefii de stat si de guvern au reiterat necesitatea si disponibilitatea de a consolida cooperarea, la nivelul UE, pentru combaterea terorismului si fenomenelor asociate. Prin concluziile adoptate, liderii au reafirmat necesitatea unitatii in contracararea actelor teroriste, a radicalizarii si a extremismului violent. Consiliul European a lansat un apel la adresa statelor membre de a accelera eforturile vizand implementarea noilor baze de date si sisteme informatice de la nivel european, precum si in directia consolidarii cooperarii politienesti si judiciare in domeniu.

Referitor la agenda externa a Uniunii, liderii au abordat, in principal, aspecte privind relatiile UE cu SUA, evolutiile din Mediterana de Est si Vecinatatea Sudica.

Referitor la relatiile transatlantice, prin concluziile adoptate, Consiliul European a evidentiat importanta unui parteneriat transatlantic puternic axat pe interese comune si valori impartasite, mai ales in contextul provocarilor globale curente. A fost agreata abordarea, in relatia cu SUA, a unor teme importante precum consolidarea multilateralismului, intarirea raspunsului global la pandemia de COVID-19, gestionarea schimbarilor climatice, consolidarea redresarii economice si a comertului, promovarea securitatii si cooperarea in domeniul digital si tehnologic. Consiliul European a exprimat disponibilitatea de a discuta prioritatile comune cu noul presedinte al Statelor Unite.

Cu privire la evolutiile din Mediterana de Est, liderii europeni au reafirmat, prin concluziile adoptate, interesul strategic al Uniunii pentru dezvoltarea unei relatii de cooperare si reciproc avantajoase cu Turcia. Au mentinut oferta unei agende pozitive, in conditiile in care Turcia va manifesta disponibilitate pentru un parteneriat onest cu Uniunea Europeana si cu statele membre, precum si de a solutiona neintelegerile prin dialog si in conformitate cu dreptul international. Agenda pozitiva ar include dimensiunea economica si comerciala, contactele interumane, reluarea dialogului la nivel inalt, precum si continuarea cooperarii in domeniul migratiei.

Pe de alta parte, in concluziile Consiliului European se mentioneaza ca Turcia "s-a angajat in actiuni unilaterale, provocatoare la adresa Uniunii, a statelor membre si a unora dintre liderii europeni". Astfel, Consiliul Uniunii este invitat sa adopte listari suplimentare in baza deciziei din 11 noiembrie 2019 privind masurile restrictive legate de activitatile de forare ale Turciei in Mediterana de Est.

Consiliul European a mai reliefat importanta mentinerii canalelor de comunicare deschise cu Turcia. A invitat Inaltul Reprezentant si Comisia sa prezinte o evaluare actualizata a relatiilor UE-Turcia, precum si a optiunilor de abordare, spre a fi discutate cel mai tarziu in cadrul Consiliului European din martie 2021.

De asemenea, sefii de stat si de guvern au solicitat organizarea Conferintei Multilaterale privind Mediterana de Est. Uniunea Europeana va urmari si coordonarea cu Statele Unite ale Americii privind Turcia si situatia din Mediterana de Est.

*** Tot in aceasta perioada, Iohannis a participat si la Summitul euro, in format extins. In cadrul Summitului, a fost adoptata o Declaratie a liderilor prin care este reafirmata importanta unui raspuns economic coordonat si rapid la provocarile generate de pandemia de COVID-19, inclusiv pe baza progreselor deja obtinute privind Uniunea Economica si Monetara si Uniunea Bancara, maia arata Administratia Prezidentiala.

Iohannis merge la Bruxelles. Subiectele fierbinți aflate pe agenda reuniunii liderilor europeni

Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi, 17-18 aprilie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles. Şeful statului va participa, de...

De ce merge Iohannis în Coreea însoțit de Arafat, Burduja, Odobescu și Tîlvăr: “Există potenţial şi interes reciproc de colaborare”

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...