Nu, presedintele nu a gresit consultand "societatea civila" - din contra

Miscarile stradale din ultimele zile au o serie de trasaturi caracteristice unor miscari autentice, la firul ierbii.

In contextul tragediei de la Clubul Colectiv, protestele sunt in primul rand caracterizate de un puternic sentiment de solidaritate cu victimele nevinovate ale unui sistem care poate ucide din nou in orice clipa. Exista totodata un sentiment general de indignare profunda atat fata de coruptia si incompetenta generalizata care au cauzat aceasta tragedie, cat si fata de incercarile partidelor si ale clasei politice de a deturna si de a canibaliza mesajul colectiv.

In plan indirect, protestele aduc la suprafata si o indignare de 26 de ani, de fond, impotriva impunitatii unei clase politice care se remarca eminamente prin incompetenta si care este complet deconectata de la nevoile reale ale cetatenilor.

Nevoia de reinnoire a clasei politice si de transformare a modului in care este administrata tara nu a aparut odata cu tragedia de la Colectiv - vietile distruse ale colegilor si prietenilor nostri intr-o tragedie care putea fi evitata doar au adus aceasta nevoie din nou in prim plan.

Piata este unita si solidara. Cu totii vrem acelasi lucru: o tara normala, in care cei alesi nu ne pun vietile si viitorul in pericol pentru castig personal. O tara in care clasa politica face ceea ce ar trebui sa faca: administreaza tara cu competenta si responsabilitate.

Desigur, traducerea acestei doleante in politici publice si in proiecte de lege este mai complicata si necesita timp. Dar nu despre asta este vorba! Este vorba despre o atitudine si despre un mesaj clar, ignorat in mod voit de catre cei care incearca sa gaseasca sau sa genereze contradictii intre protestatari. Se ridica "problema" (falsa) ca unii protestatari cer, de exemplu, reforma in educatie si unii cer un sistem de sanatate din care medicii sa nu mai fie fortati sa fuga. Unii vor autostrazi si unii vor ca toti criminalii "cu acte" din politica (ii stim foarte bine cine sunt!) sa faca un pas in spate - ideal, catre centrele de detentie unde ar trebui sa se afle de drept. Unii vor redeschiderea marilor dosare de coruptie si unii vor masuri pentru incluziune sociala.

A doua zi de consultari cu partidele si "strada". Iohannis are doua variante - anticipate si tehnocrati

Asa, si? Aceste cereri NU sunt in contradictie. Sunt toate derivate dintr-o cerere de baza: nu va mai bateti joc de tara asta si faceti-va treaba asa cum v-am angajat sa o faceti. Sau, daca nu vreti sau nu sunteti in stare, la o parte, de urgenta! In sanatate, in educatie, in administratie, in infrastructura, in orice.

Piata nu e divizata, cum vor unii sa o prezinte. Piata este unita. Ea nu face legislatie si politici publice - de aceea angajam (prea multi) parlamentari si un guvern. Ea transmite un mesaj - un mesaj solidar, colectiv, si clar pentru toti. Un mesaj ce contine reperele unui program de guvernare care ar trebui sa devina obligatoriu. Atat ca unii se fac ca nu il inteleg si se straduiesc sa il repezinte ca fiind dezbinat, intr-o incercare de sabotare a miscarii si de manipulare a opiniei publice.

Ce legatura are acest preambul cu intalnirea presedintelui cu "societatea civila"? Toata legatura din lume. Unul dintre principalele roluri ale presedintelui, conform Constitutiei Romaniei, este sa medieze stat si societate - si consultarile de azi cu un numar de persoane din societatea civila sunt manifestarea concreta si legitima a acestui rol. Asa cum strada are un singur mesaj unitar de fond - chiar daca exprimat in sute de doleante diferite - asa si invitatia presedintelui la consultari cu "societatea civila" este un mesaj clar. Acest mesaj nu este adresat "liderilor" societatii civile si nici macar "societatii civile" in forma structurata ca multitudine de ONG-uri. Este un mesaj adresat societatii in ansamblul ei.

Mesajul presedintelui are rol simbolic, si este un mesaj simplu, tot de fond. Presedintele nu va rezolva personal sutele de cereri - legitime - transmise de catre societatea civila. Insa aceasta intalnire raspunde in mod direct unui mesaj la fel de direct din piata.

Contestatarii acestui gest ridica obiectii valide, care merita discutate.

O prima critica - si cea mai des intalnita - este aceea ca cei care au fost alesi sa participe nu reprezinta strada. De accord. Ei, personal, nu reprezinta strada. Niciun grup de 20 de persoane nu are cum sa o reprezinte.

Cunoastem personal doar cateva persoane de la acea intalnire. Sunt lideri de ONG, cu reputatie buna si cu o activitate consistenta in domeniul lor de activitate. Despre ceilalti nu stim nimic - cine sunt si ce au facut. Insa intalnirea aceasta nu este despre ei, despre ONG-urile pe care le reprezinta, sau despre doleantele lor. Intalnirea are rol simbolic - este un mesaj adresat protestatarilor si pietei de catre presedinte. Si asta este un mesaj pozitiv.

O a doua obiectie adusa gestului este ca intalnirea este doar un gest de imagine - sau, la spectrul opus, ca presedintele trebuia sa iasa in strada daca voia sa auda vocea pietei. Cele doua se contrazic fundamental: intalnirea - avand in vedere reactiile pe care le-a stranit - nu pare ca ii va spori popularitatea cu nici un procent, ba din contra. Cel mai usor gest de imagine pentru un presedinte care (deocamdata) are o anumita popularitate in randul tinerilor era sa iasa in strada. O ora-doua de inghesuiala si gata, s-a rezolvat.

In fine, cea mai puternica obiectie, si poate cea mai adevarata, insa din cauze perverse, este ca aceasta intalnire dezbina. Din pacate, se poate sa fie asa. Dar dezbinarea vine tocmai din partea contestatarilor: in primul rand din partea acelora care au un interes sa dezbine, apeland la indignarea generalizata a oamenilor, si, in al doilea rand, din partea persoanelor de buna credinta care nu recunosc la prima vedere importanta unui astfel de gest (fie si doar la nivel simbolic) intr-o democratie.

Nu stim ce s-a discutat la aceasta intalnire. Nu stim ce revendicari au avut persoanele prezente. Nu stim ce angajamente punctuale si-a luat presedintele - daca a facut asta. Nu stim cum au fost selectati cei care participa. Am inceput aceste randuri in timpul consultarilor desi, ca presedinte si respectiv director general al Fundatiei CAESAR si din punctul de vedere al unor persoane care fac parte si din "societatea civila" si din multimea din strada, resimtim tentatia contestarii.

Cunoastem poate cel mai indeaproape eforturile a sutelor de voluntari CAESAR - cu nopti nedormite pentru proiecte de impact, cu cheltuieli suportate din buzunarul propriu, cu dedicare si pasiune pentru aceasta tara. Le cunoastem realizarile si suntem mandri de ele. Doar ca exemplu: munca pentru i74: Parlament pentru Cetateni - initiativa cetateneasca a Fundatiei CAESAR pentru un parlament mai responsabil - a inceput din februarie.

Initiativa a strans deja peste 14.500 de semnaturi in spatiul online, iar sute de voluntari colecteaza incepand cu 12 octombrie cele 100.000 de semnaturi in original prevazute in Constitutie. Legea care reglementeaza cadrul initiativelor cetatenesti este in sine incalcita si parca inadins facuta pentru a bloca acest mecanism fundamental democratic: strangem semnaturile pe localitati, in dosare cu snur semnate pe coperta a doua, cu foi tiparite pe o singura parte si contrasemnate de catre un voluntar si validate de catre fiecare primar in parte.

Ne-ar fi placut sa prezentam aceasta solutie concreta la intalnirea de la Cotroceni si sa cerem un Parlament pentru cetateni - prin oricare din voluntarii si membrii CAESAR. (Pentru cei interesati sa ni se alature si sa afle mai multe: www.i74.ro). Intelegem asadar frustrarea celor 5520 de organizatii care si-au exprimat interesul de a participa la aceasta intalnire si a tuturor celor care nu stiu de ce 20 de persoane discuta cu presedintele si 30.000 de persoane stau in strada.

Cu toate acestea, ne bucuram ca intalnirea a avut loc - ca acest gest simbolic a fost facut si ca societatea civila in ansamblul ei, din ce in ce mai bine organizata si mai matura, a primit un raspuns direct si nu doar o declaratie de presa din partea presedintelui, oricine ar fi acest presedinte. Mai mult, suntem convinsi ca mesajele si initiativele noastre - cel putin cele de impact si cu substanta - vor fi preluate pe agenda presedintelui, mai devreme sau mai tarziu.

Mesajul strazii catre clasa politica - din care deriva toate celelalte mesaje si solicitari punctuale - ramane acelasi: vrem o tara in care sa nu mai suferim (sau sa murim) din cauza incompetentei, coruptiei si a nepasarii voastre. Si acest mesaj trebuie sa continue sa fie unul raspicat, sa fie un mesaj care uneste, nu care dezbina. Strada nu are "lideri". Strada nu are propuneri legislative la virgula.

Insa strada are un mesaj clar. Rolul presedintelui in raport cu acest mesaj este sa confirme primirea lui si sa se asigure ca va lua decizii cu acest mesaj in minte, in tot ceea ce face. Rolul nostru, societate civila sau nu, protestatar sau observator, cetatean implicat sau neimplicat, este sa ne mentinem spiritul critic si sa fim foarte atenti la manipularile si dezinformarile celor care vor sa ne dezbine. Mergem inainte.

Dan Nechita si Sebastian Burduja

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...