Iohannis n-o lasa pe Dancila in vacanta fara decret prezidential. Cu Grindeanu si Tudose a procedat diferit

Presedintele Klaus Iohannis a reclamat-o, vineri, pe Viorica Dancila la Curtea Constitutionala, pentru ca si-a delegat atributiile pe perioada vacantei unui vicepremier prin decizie proprie, fara un decret prezidential, insa presa semnaleaza ca gesturi similare au facut anul trecut si ceilalti doi premieri ai PSD, fara ca Iohannis sa reactioneze.

Mai mult, textele deciziilor semnate de Sorin Grindeanu si Mihai Tudose sunt similare cu cel al deciziei prin care Dancila si-a delegat atributiile pentru aceasta vacanta de vara.

Astfel, in 2017, vicepremierul Sevil Shaiddeh a preluat interimatul de la premierul Sorin Grindeanu pentru perioada 18-22 ianuarie, prin Decizia 90/2017, si tot anul trecut vicepremierul Marcel Ciolacu a preluat interimatul de la premierul Mihai Tudose pentru perioada 11-15 august, in baza Deciziei 587/2017.

Urmand exact aceeasi procedura, premierul Viorica Dancila si-a delegat atributiile pe perioada vacantei prin Decizia 247/2018, publicata in Monitorul Oficial si intrata in vigoare de la data de 31 iulie, care prevede urmatoarele:

"Articol unic. - In perioada 6-13 august 2018, domnul Paul Stanescu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, exercita atributiile prim-ministrului privind conducerea operativa a activitatii Guvernului Romaniei".

Decizia este semnata de premierul Viorica Dancila si de secretarul general al Guvernului, Andreea Lambru.

Iata, insa, ca presedintele Iohannis nu ii tolereaza actualului sef al Executivului ce le-a tolerat predecesorilor sai, sesizand, cu argumente constitutionale si legale, Curtea Constitutionala, careia ii cere sa constate conflictul dintre premier si presedintele Romaniei, si sa stabileasca in continuare "calea de urmat".

Citeste mai multe despre: Iohannis sesizeaza CCR pentru un conflict cu premierul: O acuza pe Dancila ca a incalcat Constitutia.

Intr-adevar, art. 107 din Constitutia Romaniei prevede ca:

" (3) Daca primul-ministru se afla in una dintre situatiile prevazute la articolul 106, cu exceptia revocarii, sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a indeplini atributiile primului ministru, pana la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca primul-ministru isi reia activitatea in Guvern".

Prin urmare, premierul interimar isi preia atributiile doar in baza unui decret semnat de presedintele Romaniei. Asa s-a intamplat, de exemplu, si in 2015, cand vicepremierul Gabriel Oprea i-a tinut locul premierului Victor Ponta.

In 2015, Gabriel Oprea a preluat interimatul la Palatul Victoria prin Decretul 565/22 iunie 2015, care prevedea ca "Se desemneaza domnul Gabriel Oprea ca prim-ministru interimar al Guvernului Romaniei, pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor de prim-ministru de catre domnul Victor-Viorel Ponta", iar Victor Ponta si-a reluat atributiile tot prin decret prezidential, semnat in data de 9 iulie de presedintele Iohannis.

O posibila explicatie pentru modul diferit in care presedintele Iohannis o trateaza pe Viorica Dancila ar putea fi legat de raceala institutionala dintre cei doi inalti demnitari si lipsa aproape totala de dialog.

Pe de alta parte, in presa au aparut in ultimele zile semnale de alarma cu privire la iminenta adoptare a unor acte normative controversate, inclusiv a unor ordonante de urgenta privind o posibila amnistie sau pentru revizuirea sentintelor date pe protocoale.

• Ministrul Justitiei va propune o OUG pentru revizuirea sentintelor date pe protocoale si interceptari ilegale
• Toader, despre amnistie si gratiere: Guvernul poate sa adopte OUG, dar Parlamentul trebuie sa fie in activitate

De altfel, in sesizarea adresata Curtii Constitutionale, presedintele face referire explicita la consecintele politice si juridice ale actelor adoptate de Guvern pe perioada acestui interimat, pe care il contesta.

"Mai mult, statutul constitutional al prim-ministrului de a conduce Guvernul si de a coordona activitatea membrilor acestuia ii confera o autoritate de necontestat in interiorul Guvernului, legiuitorul stabilind ca atunci cand in Cabinet nu se poate ajunge la consens, deciziile sunt luate de catre prim-ministru (art. 27 din Legea 90/2001) . Aceasta prerogativa are consecinte in planul raspunderii politice si juridice a membrilor Guvernului.

Decizia prim-ministrului de a renunta temporar la exercitarea atributiilor de conducere a Guvernului, fie ele si operative - notiune incerta sub aspect juridic - poate duce si la situatii conflictuale intre prim-ministru si membrii propriului Cabinet, in ceea ce priveste functionarea Guvernului si legalitatea actelor sau masurilor promovate.

Totodata, conduita prim-ministrului generatoare de conflict juridic de natura constitutionala afecteaza si raporturile Guvernului cu celelalte autoritati sau institutii publice confruntate cu necesitatea punerii in executare a masurilor si actelor adoptate de Guvern, din perspectiva valabilitatii acestora", se arata in sesizarea facuta de presedinte la CCR.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...