Vizita Vioricai Dancila in Israel - conflict constitutional? Potrivit CCR, presedintele decide politica externa, Guvernul doar executa

Autori: Camelia Badea , Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Vineri, 27 Aprilie 2018, ora 14:36
14452 citiri
Vizita Vioricai Dancila in Israel - conflict constitutional? Potrivit CCR, presedintele decide politica externa, Guvernul doar executa

Fostul sef al CCR, Augustin Zegrean, sustine ca vizita oficiala a Vioricai Dancila in Israel ar putea fi catalogata drept conflict juridic de natura constitutionala.

Ziare.com a analizat o decizie a Curtii Constitutionale din 2012, care stabileste ca presedintele Romaniei este seful statului si cel care angajeaza si conduce politica externa a tarii.

Conflictul mocnit dintre presedintele Klaus Iohannis si premierul Viorica Dancila, pe tema mutarii ambasadei Romaniei din Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim, a culminat astazi cu solicitarea facuta de seful statului de demisie a prim-ministrului.

Klaus Iohannis s-a referit si la memorandumul privind mutarea Ambasadei Romaniei in Israel la Ierusalim, reclamand din nou ca nu a fost consultat si invocand prevederile constitutionale.

Presedintele a precizat ca, "in Constitutie, in toate deciziile Curtii Constitutionale, in practica politica din Romania, se statueaza si se stie ca este nevoie, in interesul Romaniei, nu in interesul altcuiva, de o consultare institutionala intre premier si presedinte, ca este nevoie, in interesul Romaniei, nu in interesul cuiva particular, ca autoritatile publice sa colaboreze loial".

"Presedintele incheie tratate in numele Romaniei"

Fost presedinte al CCR, Augustin Zegrean a explicat pentru Ziare.com ca exista un articol in Constitutie care spune ca presedintele incheie tratatele internationale in numele Romaniei.

Este vorba de articolul 91: Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se incheie, se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege.

"Am avut o decizie a Curtii Constitutionale, dupa o dezbatere imensa legata de cine reprezinta Romania la sedintele Consiliului European, pentru ca atunci voiau sa mearga si premierul, si presedintele. A fost sesizata Curtea privind un conflict de natura constitutionala si CCR a stabilit: Presedintele este seful statului, el reprezinta tara la Consiliul European", a spus fostul magistrat.

Conflict juridic de natura constitutionala?

Zegrean a precizat ca in tratatele europene scrie ca tarile sunt reprezentate de sefii de stat sau de guvern, dar a doua varianta este pentru statele care au rege.

"Acolo unde exista sef de stat ales, in special cand este el este ales de popor prin vot direct, el reprezinta statul. Asta a spus Curtea Constitutionala. Este un conflict juridic de natura constitutionala. Ce cauta prim ministrul in relatia asta? Chiar daca n-a semnat nimic (premierul Dancila in Israel- n.red.), nu iti faci imagine pe spinarea tarii, pentru ca se vede foarte prost din afara, de catre oamenii care respecta regulile, cand Romania vorbeste pe mai multe voci. Daca premierul s-ar fi dus intr-o misiune economica, as fi inteles, dar in asemenea cazuri te duci cu oameni de afaceri, de regula. De exemplu, ati vazut cum a venit premierul Japoniei la Bucuresti?", s-a intrebat retoric Augustin Zegrean.

CCR: Presedintele este seful statului

Zegrean s-a referit la o decizie a Curtii Constitutionale din 2012. Prin aceasta s-a stabilit care sunt rolurile pentru presedinte si pentru premier, in cazul politicii externe, dupa ce CCR a constatat existenta unui conflict institutional intre Traian Basescu si Victor Ponta. Asta dupa ce Ponta l-a exclus pe Basescu din delegatia care participa la Consiliul European.

"Presedintele Romaniei participa la reuniunile Consiliului European, in calitate de sef al statului. Aceasta atributie poate fi delegata de catre presedinte, in mod expres, primului-ministru", arata decizia CCR.

Decizia a fost luata cu scor strans - cinci la patru. Punctul de vedere al majoritatii a fost impartasit de Augustin Zegrean (presedinte), Aspazia Cojocaru (care a facut o opinie concurenta), Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea si Iulia Antoanella Motoc, iar opinia separata a fost facuta de Acsinte Gaspar, Tudorel Toader (actualul ministru al Justitiei), Puskas Valentin Zoltan si Ion Predescu.

Conduce si angajeaza statul

Potrivit motivarii deciziei Decizia nr. 683/2012 din 27 iunie 2012, Curtea Constitutionala a aratat ca, in jurisprudenta sa, presedintele Romaniei a fost calificat ca sef al statului in mod implicit.

"Potrivit art.80 alin. (1) din Constitutie, presedintele Romaniei reprezinta statul roman, ceea ce inseamna ca in planul politicii externe conduce si angajeaza statul. Acest text constitutional ii permite sa traseze liniile viitoare pe care statul le va urma in politica sa externa, practic sa ii determine orientarea in planul relatiilor externe, tinand cont, desigur, de interesul national. O atare conceptie este legitimata de caracterul reprezentativ al functiei, Presedintele Romaniei fiind ales de cetateni prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat", a motivat Curtea Constitutionala.

Magistratii au aratat ca, in planul politicii externe, prim-ministrul are competenta constitutionala de a asigura realizarea politicii externe a tarii [art.102 alin. (1) din Constitutie], ceea ce inseamna ca, in functie de orientarea stabilita de reprezentantul statului in plan extern, care este presedintele statului, Guvernul, prin reprezentantul sau, urmeaza sa implementeze in mod corespunzator masurile fata de care statul s-a angajat.

"Prin urmare, Curtea constata ca rolul Guvernului in politica externa este unul mai degraba tehnic, el trebuind sa urmeze si sa indeplineasca obligatiile la care Romania s-a angajat la nivel de stat. Asadar, rolul Guvernului este unul mai degraba derivat, si nu originar, cum este cel al presedintelui Romaniei; asadar, nefiind o putere delegata, ci proprie presedintelui Romaniei, reprezentarea statului poate fi delegata, printr-un act de vointa expres, de catre acesta atunci cand considera necesar", a explicat Curtea Constitutionala.

Judecatorii au mai aratat, strict pe obiectul sesizarii, ca in baza Tratatului de aderare la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa fie reprezentata la Consiliul European, "respectiv de catre autoritatea publica ce are competenta de a angaja Romania la nivel de stat".

"Altfel, s-ar ajunge la o golire de continut a dispozitiilor art.148 alin. (4) din Constitutie in privinta presedintelui Romaniei", arata CCR.

Reprezentantul statului este cel care poate angaja in sfera relatiilor externe statul ca subiect de drept international public. "De aceea, spre exemplu, tratatele internationale la nivel de stat se semneaza de catre Presedintele Romaniei", arata CCR.

Puterea poate fi delegata cand vrea presedintele

Argumentele din aceasta decizie au fost reluate si in Decizia 784 din 26 septembrie 2012 asupra sesizarii de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.2 lit.e), art.3, art.18 si art.19 din Legea privind cooperarea intre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene.

"Astfel, asa cum s-a retinut prin decizia anterior mentionata, nefiind o putere delegata, ci proprie Presedintelui Romaniei, reprezentarea statului poate fi delegata, printr-un act de vointa expres, de catre acesta atunci cand considera necesar", a aratat CCR.

Citeste si Precizari de la Cotroceni, pe tema mutarii ambasadei din Israel: In politica externa, Guvernul executa ce decide presedintele

Citeste si:
Kelemen Hunor, atac la Kovesi pe tema avertizorilor de integritate. „Doamna ar fi fost mai înţeleaptă dacă făcea această declaraţie după ce legea este promulgată”
Kelemen Hunor, atac la Kovesi pe tema avertizorilor de integritate. „Doamna ar fi fost mai înţeleaptă dacă făcea această declaraţie după ce legea este promulgată”
Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat marți, 5 iulie,, referindu-se la declaraţiile Laurei Codruţa Kovesi despre felul în care a fost transpusă Directiva UE privind avertizorii de...
Cât va fi valabilă măsura compensării prețurilor la carburanți „astfel încât să nu afecteze bugetul”
Cât va fi valabilă măsura compensării prețurilor la carburanți „astfel încât să nu afecteze bugetul”
Compensarea cu 50 de bani a preţului la carburanţi este o măsură care va funcţiona trei luni, luată astfel încât să nu afecteze bugetul, în condiţiile în care în România nu mai...