Consiliul Europei dezbate, la finalul lunii septembrie, propunerile de implementare a deciziei CEDO in cazul Laurei Codruta Kovesi

Consiliul Europei urmeaza sa ia in dezbatere, in cadrul reuniunii din 29 septembrie -1 octombrie, propunerile organizatiilor "Asociatia Forumul Judecatorilor" si "Initiativa pentru Justitie" pentru implementarea mai multor modificari legislative ce vizeaza sistemul judiciar, in lumina deciziei CEDO in cazul fostei sefe DNA, Laura Codruta Kovesi.

Aceastea vizeaza in principal eliminarea limitarilor cu privire la libertatea de exprimare a magistratilor, reglementarea principiului privind independenta procurorilor, revizuirea modului de numire a procurorilor sefi in fruntea marilor parchete si, nu in ultimul rand, revizuirea modului de functionare a Curtii Constitutionale.

Cele doua asociatii ale magistratilor sustin ca se impune luarea urgenta a unor masuri generale, de natura a permite executarea hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului, pronuntata in cauza Kovesi c. Romaniei, care implica revizuiri legislative sau, dupa caz, constitutionale.

Masurile aduse in atentia Consiliului Europei, si care urmeaza a fi luate in dezbatere in forumul european, vizeaza: Eliminarea limitarilor reglementate cu privire la libertatea de exprimare a judecatorilor si procurorilor; Reglementarea principiului independentei intre principiile care guverneaza activitatea procurorilor; Regandirea sistemului de numire/revocare a procurorilor in functii de conducere la nivel inalt, inclusiv prin revizuirea dispozitiilor corespunzatoare din Constitutie, in vederea asigurarii conditiilor pentru un proces de numire/revocare neutru si obiectiv, prin mentinerea rolului unor autoritati, cum sunt Presedintele si Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), in masura sa contrabalanseze influenta Ministrului Justitiei si Realizarea unor modificari legislative si/sau revizuiri constitutionale cu privire la Curtea Constitutionala.

Argumentele reformarii CCR

Cele doua asociatii ale magistratilor arata ca, prin Avizul nr. 954/2019 emis de Comisia de la Venetia cu privire la situatia constitutionala din Republica Moldova, s-a subliniat ca un rol esential al Curtii Constitutionale este acela de a mentine o distanta egala fata de cele trei puteri si de a actiona ca un arbitru impartial in caz de conflict intre acestea.

"O instanta constitutionala, ca orice alta autoritate statala, trebuie sa isi respecte propriile proceduri (par.52). In scopul stabilitatii constitutionale si al securitatii juridice, Curtea Constitutionala ar trebui sa fie concordanta cu propria sa jurisprudenta; aceasta ar trebui sa-si inlocuiasca jurisprudenta numai atunci cand este justificata din punct de vedere legal, in cazuri exceptionale, cand apar imprejurari noi sau atunci cand interpretarea motivata a legii a evoluat.

Comisia de la Venetia a reiterat ca, intr-un stat de drept, este esential ca organele constitutionale sa decida in parametrii autoritatii si responsabilitatii lor legale, pentru ca robustetea institutiilor statale, in conformitate cu Constitutia, sa nu fie serios subminata si functionarea democratica a institutiilor statului sa fie compromisa iremediabil. "Curtea Constitutionala nu ar trebui sa aiba in competenta sa interpretarea dreptului comun; ar trebui sa se limiteze la interpretarea Constitutiei. De obicei, interpretarile legilor obisnuite sunt date in competenta unei Curti Supreme." - Comisia de la Venetia.

In Romania, procedura conflictului juridic de natura constitutionala nu este destinata sa puna in discutie drepturi cu caracter civil, respectiv drepturi civile proprii unei anume persoane si nici sa permita interventia tertilor in proces, cu precizarea ca recursul individual in fata instantei constitutionale nu este prevazut legislativ", se arata in scrisoarea inaintata de cele doua asociate Consiliului Europei dupa decizia CEDO in cazul Kovesi.

"Prin urmare, trebuie reglementata o interdictie pentru ca procedura conflictului juridic de natura constitutionala sa nu poata fi transformata intr-una de drept comun, interferand competentei unei instante obisnuite de contencios administrativ. De asemenea, trebuie reglementata posibilitatea revizuirii unei decizii pronuntate de Curtea Constitutionala, daca s-a constatat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata acestei decizii, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca, precum si ca urmare a incalcarii principiului prioritatii dreptului Uniunii Europene, reglementat de art.148 alin.(2) din Constitutia Romaniei, republicata, in cazul in care consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca", arata magistratii in documentul trimis Consiliului Europei.

Concluziile deciziei CEDO

Cele doua asociatii ale magistratilor subliniaza ca prin hotararea pronuntata la 5 mai 2020, in cauza Kovesi c. Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat incalcarea art. 6 par. 1 (dreptul la un proces echitabil), precum si incalcarea art. 10 (libertatea de exprimare) din Conventie.

"Curtea a concluzionat ca statul parat a afectat esenta dreptului de acces al reclamantei la o instanta, din cauza limitarilor specifice pentru o analiza judiciara a cauzei (contestarea motivelor pentru care a fost revocata din functia de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie), impuse prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 358 din 30 mai 2018 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre ministrul justitiei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte.

De asemenea, Curtea a apreciat in sensul incalcarii dreptului la libertatea de exprimare al reclamantei, revocarea reprezentand o ingerinta in exercitarea acestui drept, procedura fiind derulata dupa ce doamna procuror a criticat propunerile legislative de modificare a "legilor justitiei", din perspectiva consecintelor asupra sistemului judiciar si independentei acestuia, precum si, in special, asupra luptei impotriva coruptiei.

Curtea a constatat ca revocarea reclamantei si motivele invocate pentru a o justifica erau cu greu compatibile cu importanta deosebita ce trebuie acordata mentinerii independentei sistemului judiciar. Data fiind gravitatea sa, masura a avut un "efect de descurajare" fata de participarea procurorilor si a judecatorilor la dezbaterile publice privind reformele legislative care afecteaza sistemul judiciar si, in general, privind toate aspectele referitoare la independenta justitiei", se arata intr-un comunicat al celor doua asociatii.

Nu in ultimul rand, magistratii citeaza in documentul citat opinia profesorului Vlad Perju cu privire la decizia CEDO.

Potrivit acestuia, "judecatorii Curtii sunt decisi a dezechilibra balanta si asa fragila a sistemului nostru institutional si a interveni decisiv in problema politica cea mai importanta din Romania, si anume lupta impotriva coruptiei si situatia procurorului-sef DNA (...) Decizia radicala a Curtii introduce noi dezechilibre in sistemul institutional romanesc, cu efecte majore asupra statului de drept.

Procurorii sunt agenti ai Guvernului (p. 50), Ministrul Justitiei avand plenitudine de competenta (cu alte cuvinte, nu doar competente administrative) sub aspectul autoritatii asupra procurorilor. Procurorii sunt independenti ca magistrati (desi conceptul e acum golit de continut), insa procurorii in functii de conducere pot fi revocati la propunerea Ministrului Justitiei, ale carui competente, desi strict delimitate de lege, pot fi exercitate fara ca nici o alta autoritate sa nu aiba putere de control. In opinia majoritatii, atat timp cat Ministrul Justitiei pune titlul corect cererii de revocare a unui procuror dintr-o functie de conducere si mentioneaza textul de lege corect, indiferent de motivele acelei cereri si indiferent de abuzurile pe care analiza CSM le-ar identifica in cuprinsul cererii, Presedintele are obligatia constitutionala de a se conforma si dispune revocarea. Unica raspundere a Ministrului Justitiei este politica si se subsumeaza raspunderii Guvernului in Parlament

Un srilankez condamnat la închisoare pentru o crimă comisă în urmă cu 33 de ani va fi adus în România pentru ispășirea pedepsei

Poliţiştii vor aduce pe 23 aprilie, din Germania, un bărbat de 53 de ani din Sri Lanka, pe nume Kumarasamy Navaneethan, ce avea emis pe numele lui un mandat european de arestare, de către...

Reuniune extraordinară la Consiliul European pentru a discuta situația conflictului din Orientul Mijlociu și Ucraina

O reuniune extraordinară a Consiliului European are loc miercuri şi joi, 17 și 18 aprilie, la Bruxelles, pentru a discuta despre viitorul economic al Uniunii Europene, războiul din Ucraina şi...