Kovesi, despre efectele unei posibile amnistii si dosarele mari care urmeaza: Procurorii DNA isi vor continua treaba - Interviu video (II)

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Marti, 17 Ianuarie 2017, ora 19:38
18762 citiri
Kovesi, despre efectele unei posibile amnistii si dosarele mari care urmeaza: Procurorii DNA isi vor continua treaba - Interviu video (II)

Achitarile pronuntate in dosarele DNA in 2016 s-au mentinut in procentul anilor anteriori, in jur de 10%, in conditiile in care media europeana este in jur de 25-30%. Totodata, in 2016 nu a fost pronuntata nicio restituire definitiva a unui dosar catre DNA, afirma procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Kovesi a explicat ce asteptari are de la noul ministru al Justitiei si a aratat ca DNA a cerut pentru anul acesta un buget de 40 de milioane de euro, din care 80% reprezinta cheltuieli de personal.

Procurorul sef al DNA a vorbit despre efectele unei eventuale amnistii asupra dosarelor penale si a afirmat ca vor mai exista dosare importante: "procurorii DNA isi vor continua treaba".

Citeste si prima parte din interviul acordat de Laura Codruta Kovesi Ziare.com. Afla ce spune sefa DNA despre acuzatiile lansate de Sebastian Ghita, Traian Basescu sau Alina Bica

Avem un nou ministru al Justitiei. Ati avut deja o intalnire cu dl Iordache, cum a inceput relatia?

Am avut o discutie la Ministerul Justitiei la care a participat si procurorul general, si procurorul sef DIICOT. Am cerut sa lamurim 4 aspecte: ce intentii are dl ministru privind statutul procurorului, privind raspunderea magistratului, privind discutiile din spatiul public despre amnistie, modificarea Codului penal si de procedura penala si, nu in ultimul rand, daca sustine lupta anticoruptie.

Si ce v-a zis?

La nivel declarativ a spus ca sustine lupta anticoruptie, ca nu va fi un proiect de dezincriminare sau amnistiere a unor fapte date in competenta DNA, ca exista discutii in spatiul public despre legea raspunderii magistratilor, dar daca ei ajung la concluzia ca nu se impune o modificare a legii, nu o va sustine.

Sunt declaratii si ma astept sa le respecte in calitate de ministru al Justitiei. Ma astept ca atunci cand se modifica legi care vizeaza activitatea procurorilor, competentele DNA, infractiuni investigate de DNA, amnistie, gratiere sa fim consultati, cel putin, asa cum a promis. Sper sa se tina de cuvant.

Despre buget ati vorbit cu dl ministru Iordache?

A promis ca nu se va atinge de bugetul pe care il va propune DNA.

Cat?

In jur de 40 de milioane de euro. Anul trecut, a fost in jur de 32 de milioane de euro. In conditiile in care doar anul trecut am indisponibilizat sume in cuantum de 640 de milioane de euro, nu cred ca este o suma mare.

Din aceasta suma de 40 de milioane, 80% reprezinta cheltuieli de personal, salarii, marirea schemei de personal.

Avem si un nou CSM. Care sunt asteptarile de la el?

In primul rand, asteptari care vizeaza indeplinirea rolului constitutional. Garantarea independentei sistemului de justitie. De aceea am si facut sesizarile la CSM si ma astept ca noul consiliu sa aiba o pozitie ferma in privinta acestor atacuri la adresa justitiei.

In al doilea rand, asteptarile vizeaza un rol activ al CSM cand se discuta despre legi care vizeaza statutul magistratilor sau legile cu care noi lucram.

Cei care sustin amnistia si gratierea sustin ca in conditiile supra-aglomerarii puscariilor si a deciziilor CEDO ar fi o solutie necesara.

Eu nu am facut calcule pe tot sistemul judicar, dar in dosarele DNA sunt condamnate intr-un an in jur de o mie de persoane, 60% primesc pedepse cu suspendare, deci nu s-ar justifica o astfel de masura.

Sa va spun consecintele unei legi de aministie sau dezincriminare: in primul rand, acele persoane nu mai pot fi condamnate sau li se sterg consecintele condamnarii, in toate dosarele trimise in instante se va decide incetarea procesului penal, nu vor mai putea fi judecati, in dosarele de la DNA va trebui sa dam solutii de clasare si toate prejudiciile constatate si masurile asiguratorii pe care le-am dispus vor fi egale cu zero pentru ca nu vor mai putea fi recuperate.

Am vazut ca se vorbeste de amnistierea unor fapte care nu sunt de coruptie. DNA investigheaza si fapte in legatura cu cele de coruptie, fapte conexe celor de coruptie, vorbim de abuzuri, de spalari de bani, de diseminare a unor informatii care nu sunt destinate publicitatii.

Abuzul in serviciu, din definitia data de legiuitor, nu e o infractiune de coruptie, ci conexa cu fapte de coruptie.

Dar schimbarii reglementarilor privind raspunderea magistratilor de ce va opuneti?

Este tot o dezbatere care are ca scop intimidarea sistemului judiciar, pentru ca exista dispozitii privind raspunderea materiala a magistratului care se aplica foarte bine.

Mi-e foarte greu sa comentez, neavand un proiect de lege, dar avand dispozitii care reglementeaza raspunderea magistratului, eu nu cred ca ea trebuie modificata.

Va apropiati de bilantul pe 2016. Presupun ca aveti deja o viziune asupra anului trecut. A crescut numarul de achitari in dosarele DNA?

Achitarea este o solutie prevazuta in Codul de procedura penala. Este un indicator de calitate si il evaluam in fiecare an. In ultimii ani, de cand sunt sef al institutiei, procentul de achitari e undeva la 10%. Nu e un procent mai mare decat in anii anteriori.

Este foarte delicat sa comentezi acest procent. Avem atacuri din partea unora care spun ca 10% achitari e foarte mult si dosarele sunt proaste. In acelasi timp, avem critici si evaluari din partea altora care ne spun: numai 10% achitari e foarte putin pentru un stat de drept si suntem comparati cu tari in care democratia nu se respecta.

Deci anul trecut achitarile sunt tot la 10%?

In jur de 10%. Noi evaluam cauzele achitarilor. Scopul procesului penal este sa ajunga la o solutie legala, bazata pe adevar. Sunt situatii in care noi trimitem in judecata, probatoriul poate fi schimbat in timpul cercetarii judecatoresti, se pot aduce probe noi, se pot face expertize noi, se pot dezincrimina anumite fapte. Daca ne referim la calitatea activitatii, procentul e aproximativ acelasi.

Si tot in contextul calitatii, am observat anul trecut ca au fost foarte multe dezbateri pe anumite restituiri in anumite dosare de la instanta la procuror. Nu avem nicio restituire definitiva anul trecut.

Nici in cazul Olgutei Vasilescu?

Nu avem nicio restituire definitva in acel caz si nicio restituire defintiva tot anul trecut. S-au facut contestatii. Vom vedea ce solutii vor fi.

Care e media europeana in cazul achitarilor?

In jur de 25-30%, cel putin intr-un raport pe care l-am studiat anul trecut.

La toate bilanturile ati atras atentia ca recuperarea prejudiciilor e foarte slaba. S-a imbunatatit acest indicator in 2016?

Nu am verificat acest lucru. Dar aceasta atributie apartine Ministerului Finantelor si avem o noua institutie: Autoritatea nationala pentru recuperarea prejudiciilor. Deci raspunsul trebuie sa-l dea alte institutii.

Treaba noastra este sa indisponibilizam acele bunuri si valori care pot duce la recuperarea prejudiciilor, judecatorii verifica daca masurile luate de noi sunt legale, dupa care pronunta solutii si cand dispun confiscarea, hotararile sunt trimise la Ministerul Finantelor pentru executare.

Deci nu e treaba DNA sa recupereze prejudicii.

Exista dosare care se bazeaza pe un singur denunt dupa cum spun cei mai multi dintre inculpati?

Nu. Exclus sa existe dosare pe un singur denunt, pe o singura proba. Potrivit CPP toate probele administrate in cursul urmaririi penale trebuie sa se coroboreze intre ele. Exista situatii cand vine un inculpat si recunoaste comiterea unei fapte de coruptie. Obligatia e sa administram probe prin care sa dovedim daca ceea ce zice el e adevarat sau nu.

A mai fost mitul ca dosarele DNA se bazeza doar pe interceptari. Dupa ce au iesit in spatiul public, s-a vazut ca nu erau doar interceptari, mitul acesta a disparut.

Faptul ca in anumite dosare se mediatizeaza ca exista un denunt, nu inseamna ca dosarul se bazeaza pe un singur denunt. Acest lucru e verificat de judecatori. Nu o sa gasesc niciodata un judecator in Romania care sa pronunte o solutie de condamnare bazata pe un singur denunt.

Exista si acuzatia ca aveti criterii obscure de prioritizare a dosarelor, ca exista dosare care stau in nelucrare mult timp.

Criteriile noastre nu pot fi decat cele obiective. In primul rand, fapta pe care o investighezi. Daca ai o prindere in flagrant, probatoriul se administreaza mai usor si dosarul se poate solutiona mai repede.

Noi prezentam in fiecare an media de solutionare a dosarelor. Sunt dosare solutionate intr-o luna, doua sau trei, dosarele cu arestati preventiv sunt solutionate mai repede pentru ca nu poti tine o persoana doi ani de zile.

De multe ori suntem tinuti de felul in care putem administra probatoriul. Daca cerem date, informatii, documente de la alte institutii, depinde cat de repede primim raspunsul. Uneori dispunem anumite verificari financiare prin ANAF, Corpul de control sau OLAF. Daca avem nevoie de informatii din afara tarii facem comisii rogatorii.

Noi constant am sustinut ca invinuirea unei persoane nu inseamna ca acea persoana e deja vinovata sau condamnata. Din momentul cand invinuim persoana cream cadrul legal ca ea sa participe activ la urmarira penala si verificam toate apararile acelei persoane. Suntem obligati sa administram probe si in acuzare si in aparare.

Ne mai putem astepta, in conditiile date la dosare mari?

Da, sigur ca da. Procurorii DNA isi vor continua treaba. Sper ca nu va asteptati sa va zic ce dosare.

Intrebarea era daca aveti in lucru dosare importante.

Avem. Mii de dosare avem.

Si cat ati reusit sa compensati pe partea de supraveghere tehnica dupa deciziile CCR de anul trecut.

Respectam in totalitate decizia CCR. Toate masurile sunt facute doar de catre DNA, prin intermediul serviciului tehnic. Nu putem compensa si am ramas descoperiti pe supraveghere operativa in spatiul public, pe activitati de filaj.

Nu avem resursa umana si materiala pentru a desfasura asemenea activitati si apelam in continuare la structuri ale Ministerului de Interne. Si ati vazut in ultimul caz ce am patit cand nu am putut sa facem aceasta activitate.

Pana la incidentul Ghita au mai fost pierduti invinuiti, inculpati de sub filaj?

Cand noi am dispus in dosarele DNA, asemenea masuri cu serviciile de informatii sau cu structurile politiei nu s-a intamplat sa fie pierdut un inculpat si sa nu-l gasim.

Noi vorbim mult despre combaterea coruptiei, mai putin despre preventie. Cu experienta de pana acum, cum credeti ca se poate face preventia coruptiei?

Am observat in domeniul achizitiilor publice, al sanatatii, al educatiei ca faptele sunt repetitive si regasim aceleasi tipologii de comitere a faptelor. Lucru care ne face sa credem ca ar trebui schimbate anumite proceduri.

Toti sefii de institutii care au avut probleme de coruptie cu persoanele din institutia respectiva ar putea sa studieze hotararile judecatoresti definitive. Sa vada care sunt riscurile, care sunt vulnerabilitatile, ce anume a permis comiterea unor fapte de coruptie.

La fel cum s-a intamplat in sistemul judiciar. Atunci cand au fost mai multe dosare care au vizat fapte de coruptie la procurori, la judecatori, CSM s-a implicat si a modificat anumite proceduri pentru a preveni asemenea fapte. Asta trebuie sa se intample si in celelalte sectoare.

Nu doar DNA poate rezolva problema coruptiei, nu doar arestand oameni vom reusi sa rezolvam problema coruptiei, ci si prevenind faptele de coruptie.

Citește și:
PNL nu mai are răbdare cu Nicușor Dan. Ciucă: ”Bucureștiul este un oraș blocat, cu un management cu probleme”
PNL nu mai are răbdare cu Nicușor Dan. Ciucă: ”Bucureștiul este un oraș blocat, cu un management cu probleme”
Preşedintele PNL Nicolae Ciucă a afirmat, vineri, că Bucureştiul este „un oraş blocat în momentul de faţă, confruntat cu lipsa de perspectivă, cu un management cu probleme şi cu o...
Ciucă: ”Misiunea noastră e să continuăm demersurile pentru atingerea obiectivului naţional de aderare la Spaţiul Schengen”
Ciucă: ”Misiunea noastră e să continuăm demersurile pentru atingerea obiectivului naţional de aderare la Spaţiul Schengen”
Liderul PNL Nicolae Ciucă a declarat că România merită să fie în Schengen, iar misiunea PNL este să continue demersurile în atingerea acestui obiectiv. „Mai întâi despre problema cea...