Cine face ultimele carti pentru numirea Laurei Codruta Kovesi la conducerea Parchetului European

Sambata, 06 Iulie 2019, ora 10:45
27520 citiri
Cine face ultimele carti pentru numirea Laurei Codruta Kovesi la conducerea Parchetului European

Mai intai, trebuie spus ca fara piedicile puse de Guvernul roman candidaturii lui Kovesi la conducerea Parchetului European, fosta sefa a DNA ar fi fost, cel mai probabil, deja validata de Parlamentul European. Dar, cum totul s-a calculat in Romania in functie de nevoile lui Liviu Dragnea, Kovesi ajunge acum la imparteala politica, in marjele trasate cu dibacie de Emmanuel Macron.

Sansele ca Laura Codruta Kovesi sa ajunga procuror-sef european au crescut exponential odata cu negocierile din Consiliul European, in care presedintele francez a bifat o victorie destul de consistenta.

Mai intai, pentru ca a reusit sa elimine sistemul decis inaintea alegerilor europene, cand grupul lui Macron, Renew Europe, nu exista insa, astfel incat Comisia Europeana a ajuns la un nume din afara procesului de Spitzenkandidaten, nevalidat inca de plenul Parlamentului European si, cel putin pana in acest moment, sunt inca rumori si zvonuri pe holurile de la Strasbourg. Votul este programat pentru plenara din 16 iulie.

Mai apoi, pentru ca Macron, al carui partid a pierdut alegerile in Franta, in fata lui Le Pen, a adjudecat pentru grupul pe care l-a fondat in Parlamentul European portofoliul Consiliului European, dar a impus-o si pe Christine Lagarde la conducerea Bancii Centrale Europene.

Si tot Emmanuel Macron a fost cel de la care a venit propunerea ca ministrul german al Apararii sa fie succesorul lui Jean Claude Juncker, e o informatie confirmata. Astfel, desi la prima vedere pare a fi o mutare in favoarea Germaniei, nu Angela Merkel a facut cartile, desi nici ea nu mergea pe mana lui Manfred Weber, liderul de grup al popularilor europeni.

Si ce au toate aceste imparteli cu Kovesi?

Parchetul European nu a fost una dintre institutiile cu miza la masa tratativelor, dar, odata ce top job-urile au fost distribuite, el a capatat potential geopolitic si capital pentru politica interna din Romania.

Le luam pe rand.

Reprezentarea Estului: Desi teoria Europei in cercuri concentrice a fost asumata tocmai de Emmanuel Macron, grupul Renew Europe din Parlamentul European, decis de Macron si Verhofstadt si in care au intrat inca de la fondare PLUS si USR, este cel care clameaza "nereprezentarea Estului".

Pe acest narativ al cotei de reprezentare a Estului cresc sansele Laurei Codruta Kovesi de a ajunge la sefia Parchetului European, desi Kovesi a avut din capul locului prima sansa, a fost legitimata de o comisie de experti si apoi de doua comisii ale Parlamentului European, dintre care una e tocmai aceea care priveste drepturile si libertatile (LIBE).

La finalul zilei insa, Emmanuel Macron va putea spune ca a facut asa cum face un lider mare, si anume a privilegiat pe fiecare si nimeni nu s-a ridicat cu totul nemultumit de la masa. Nici macar bulgarii, care, pe modelul Romaniei, si-au torpilat propriul candidat pentru sefia Parlamentului Europen, pe socialistul Serghei Stanisev, pe care premierul Boiko Borisov insa nu l-a vrut in ruptul capului.

De altminteri, Bulgaria ar fi putut sa primeasca si functia de Inalt Reprezentant, dar iarasi nu convenea politicii interne, asa ca acum prim-ministrul bulgar se justifica si spune ca Sofia a preferat un post bun de comisar.

Paradoxul este ca tocmai punerea pe masa a cotei de reprezentare a Estului da corp politic acestei paradigme a unei Uniuni Europene in cercuri concentrice, in care Estul primeste, totusi, macar un premiu de consolare, in runda a doua. Asa cum am spus insa, Estul nu e fost alungat de la masa de Vest, ci de propriile resentimente politice si intelegeri.

Pericolul aici este ca, daca va ajunge sefa Parchetului European, si toate sansele acolo duc, se va spune despre Kovesi ca a fost o alegere politica.

Trebuie sa admitem insa ca lucrurile au ajuns aici pentru ca Romania a provocat un prim vot in COREPER complet netransparent si care ar fi trebuit sa fie un vot indicativ, in care a votat contra candidatului roman. Nici pana astazi, totusi, ministrul de Externe nu a clarificat povestea.

Capital intern pentru PLUS USR: Dacian Ciolos fiind presedintele grupului "lui Macron" din Parlamentul European, Alianta 2020 are toate indreptatirea de a capitaliza politic victoria numirii lui Kovesi.

De altfel, Dacian Ciolos speculeaza bine momentul, din punct de vedere politic, spre supararea liberalilor, iarasi pe drept cuvant, pentru ca PPE este grupul care a sustinut-o pe Kovesi si care a propulsat-o la votul din cele doua comisii parlamentare.

Ciolos a preluat in discursul sau european atat tema lui Macron, Est si Vest, cat si pe aceea a lui Kovesi, reusind sa le intalneasca: numirea lui Kovesi la Parchetul European ar aduce un echilibru geografic in numirile pe functiile europene.

Daca insa jocurile se strica pe ultima suta de metri si Consiliul European nu cedeaza si nu merge pe varianta Kovesi, consecintele negative se repercuteaza si asupra lui Dacian Ciolos.

Pana una alta, e o reusita, cu rezerva de mai sus, ca asta lasa, pe nedrept, sentimentul ca Kovesi a primit o functie pe criterii poltice si, intr-un registru mai grav, ca portofoliul Parchetului European este, si el, negociat politic.

De fapt, argumentul lui Dacian Ciolos, si este unul valid, e ca, de vreme ce blocarea candidaturii Laurei Kovesi a fost facuta politic - pornind de la votul si lobby-ul Guvernului roman -, deblocarea trebuie sa fie tot politica, fara ca asta ssa insemne in vreun fel ca fosta sefa a DNA nu a ajuns pana aici datorita expertizei confirmate de comisiile din Parlamentul European.

Iar faptul ca in acest context apare, in presa franceza, informatia ca Jean-Francois Bohnert, contracandidatul Laurei Codruta Kovesi, este favorit sa preia sefia Parchetului National Financiar francez, daca pierde Parchetul European, nu face decat sa alimenteze scenariul in care culisele politice jucate de presedintele Frantei au facut toata treaba in Uniunea Europeana, de asta-data.

Un lucru privit pe sub sprancene si in Parlamentul European, unde s-ar putea desface lista lui Macron, la votul din 16 iulie, dar si in Germania, unde socialistii din coalitia de guvernare nu au primit cu entuziasm vestile de la Consiliul European de la Bruxelles.

Citeste si:
Care va fi configurația parlamentului în noua sesiune din toamnă. Imagine complet diferită față de decembrie 2020
Care va fi configurația parlamentului în noua sesiune din toamnă. Imagine complet diferită față de decembrie 2020
În doar jumătate de an, aproape toate grupurile politice din parlament au suferit modificări după demisii sau revocări, în paralel cu nașterea unor noi structuri care vor oferi parlamentului...
Criza care ar putea adânci recesiunea România. ”Niciun partid nu-și permite să fugă. Trebuie să inventeze un motiv. PNL e cu pistolul la tâmplă”
Criza care ar putea adânci recesiunea România. ”Niciun partid nu-și permite să fugă. Trebuie să inventeze un motiv. PNL e cu pistolul la tâmplă”
România trece printr-un an dificil. Abia ce ieșisem din pandemie, iar războiul din Ucraina a adâncit criza în care ne aflam deja. Deja avem creșteri importante de prețuri la produsele de...
Comentarii