Cine sunt principalii vinovati pentru incalcarea drepturilor Laurei Codruta Kovesi

Niciunul dintre principalii actori ai revocarii Laurei Codruta Kovesi de la sefia DNA, din iulie 2018, nu-si asuma raspunderea, dupa ce CEDO a constatat ca Romania i-a incalcat actualului sef al Parchetului European doua drepturi fundamentale: cel la libera exprimare si cel la justitie.

Decizia CEDO a fost luata in unanimitate de 7 judecatori: Jon Fridrik Kjolbro (presedinte), Faris Vehabovic, Iulia Antoanella Motoc, Branko Lubarda, Stephanie Mourou-Vikstrom, Georges Ravarani si Peter Paczolay.

Imediat dupa pronuntarea deciziei, artizanul revocarii Laurei Codruta Kovesi, fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, a aruncat vina in principal pe Curtea Constitutionala, dar in subsidiar si pe seful Guvernului, Viorica Dancila - care a sesizat formal CCR cu solutionarea conflictului intre puteri, si pe Klaus Iohannis - care a semnat in final decretul de revocare, in baza hotararii ultimative date de CCR.

"Pe firul acestui proces de demitere au fost trei factori care si-au implinit misiunea. Eu ca ministru am facut raportul de evaluare si am propus revocarea. A fost sesizata CCR, ministrul nu este autor al dreptului de sesizare a Curtii, o face Guvernul, presedintele Camerei, presedintele Senatului. CCR a dat o decizie si presedintele a revocat-o in baza acelei decizii. Presedintele nu a revocat-o in baza propunerii mele, ci decizia CCR se executa", declara Toader.

La randul sau, presedintele CCR, Valer Dorneanu, nu-si asuma nicio vina, si spune ca in decizia CEDO "nu exista nicio critica la adresa Curtii Constitutionale".

In fine, Klaus Iohannis, cel care a semnat in final revocarea Laurei Codruta Kovesi, in baza deciziei CCR, a aratat cu degetul spre CCR, a cerut revizuirea tuturor deciziilor luate "pe baza de simple declaratii, fie ele si politice" si a spus ca se impune o reforma constitutionala, insa pentru asta e nevoie ca romanii sa voteze, atunci cand se va putea, un Parlament in care PSD sa nu aiba majoritate.

Toader a pledat si la CSM si CCR

Ziare.com a analizat cum s-a derulat intreaga procedura de revocare a Laurei Codruta Kovesi, initiata de Tudorel Toader, cu sprijinul politicienilor PSD si ALDE, si sprijinita mediatic de posturile Antena3 si RTV.

Totul a inceput pe 22 februarie 2018, atunci cand Toader a anuntat ca declanseaza procedura de revocare din functie a procurorului sef DNA. Anterior, liderii PSD ii trimiteau voalat mesaje publice:

"I-am lasat ministrului Justitiei atributiile constitutionale sa analizeze ceea ce crede de cuviinta in legatura cu DNA" - Tariceanu,

"Justitia trebuie sa isi faca datoria, domnul ministru trebuie sa isi faca datoria. Voi vedea ce decizie si care au fost punctele de la care a plecat domnul ministru atunci cand va iesi public" - Dancila

"Dupa aparitia inregistrarilor vizand DNA, ministrul Justitiei trebuia sa ceara sa se ia masuri" - Codrin Stefanescu.

Imediat dupa anuntul declansarii cererii de revocare, Toader incepe sa fie laudat de politicieni si mass-media apropiata de coalitia PSD- ALDE. "Raportul ministrului Justitiei este foarte bine argumentat. Cred ca domnul presedinte Iohannis trebuie sa-l citeasca cu foarte mare atentie si sa ia masurile care se impun pentru a arata ca legea e sfanta in Romania" - Dancila.

Tudorel Toader nu numai ca a cerut revocarea Laurei Codruta Kovesi, el a pledat pentru revocare in fata Sectiei pentru procurori din CSM. Chiar daca a primit aviz negativ, scor 6-1, ministrul fiind singurul care a votat pentru revocare, Toader a insistat si a trimis raportul la Cotroceni. Si aici a fost respins.

Tudorel Toader, la sedinta CSM in care a cerut revocarea lui Kovesi.

Citeste relatarea Ziare.com de la sedinta CSM din 27 februarie 2018 - CSM a respins cererea de revocare a lui Kovesi. Vezi acuzatiile lui Toader vs. dovezile si explicatiile sefei DNA

De asemenea, fostul ministru al Justitiei a pledat in fata judecatorilor Curtii Constitutionale pentru revocarea Laurei Codruta Kovesi.

Cum au decurs pledoariile la CCR in acest caz - Revocarea lui Kovesi la CCR: Argumentele lui Toader si cum le-a desfiintat trimisul lui Iohannis

Trebuie amintit ca, in ianuarie 2019, Toader nu-i dadea sanse fostei sefe DNA de a castiga la CEDO, intr-o declaratie pentru Hotnews: Este un om liber si se poate adresa oricarei instante din Romania sau europeana. Pot sa spun insa ca deciziile Curtii Constitutionale sunt definitive de la momentul publicarii in Monitorul Oficial, ceea ce inseamna ca nu sunt cu cale de atac. La CEDO se duce partea dintr-un proces nemultumita de decizii definitive ramase la instantele de drept comun.

Dancila a sesizat CCR

Fostul premier al Romaniei, Viorica Dancila, a sesizat CCR, pe 23 aprilie 2018, cu privire la refuzul presedintelui Klaus Iohannis de a o revoca pe Laura Codruta Kovesi. Decizia de sesizare a fost luata dupa o discutie cu ministrul de atunci al Justitiei, acelasi Tudorel Toader.

Anterior, liderii PSD-ALDE o incurajau public pe Dancila sa faca aceasta sesizare: "Cred ca sesizarea trebuie facuta, ministrul Justitiei a anuntat ca Guvernul, subliniez, doamna prim-ministru va face aceasta sesizare lucru care, dupa parerea mea, se impune in situatia data de refuz al presedintelui de a semna revocarea procurorului-sef" - Tariceanu

"Politic, il sustin pe ministrul Justitiei. Cred ca dincolo de ce cred eu sau presedintele sau oricine altcineva, judecatorii CCR vor decide" - Dragnea.

Tot ce se dorea era sesizarea CCR!

Decizia CCR

Pe 30 mai 2018, CCR a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre ministrul Justitiei si presedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul sefului statului de a da curs propunerii de revocare din functie a Laurei Codruta Kovesi.

CCR arata ca, pentru solutionarea acestui conflict, presedintele urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al DNA.

Dintre cei noua judecatori, sase au fost pentru revocarea lui Kovesi de la DNA: Valer Dorneanu, Mona Pivniceru, Marian Enache, Petre Lazaroiu, Simona-Maya Teodoroiu si Varga Attila.

Trei judecatori au votat impotriva: Livia Stanciu (propusa la CCR de Klaus Iohannis), fostul sef al DNA, Daniel Morar (propus la CCR de Traian Basescu), si Mircea Minea, profesor universitar de drept, ajuns la CCR la propunerea PDL.

Cei sase judecatori care au votat pentru revocare

Valer Dorneanu - fost parlamentar PSD, a ajuns la CCR in 2013, la propunerea Camerei Deputatilor, fiind sustinut de PSD, in perioada USL;

Mona Pivniceru - fost judecator, a ajuns la CCR in 2013, la propunerea Senatului, fiind sustinuta de PNL, in perioada USL;

Marian Enache - fost parlamentar PSD, a ajuns la CCR in 2016, la propunerea Senatului, fiind sustinut de PSD;

Petre Lazaroiu - profesor universitar, a ajuns la CCR in 2008, fiind numit de fostul presedinte al Romaniei, Traian Basescu. A fost timp de 11 ani judecator la CCR, a avut un mandat de 2 ani, pana in 2010, apoi unul intreg de 9 ani. A plecat din CCR pe 11 iunie 2019, la scurt timp dupa decizia in cazul Kovesi.

Simona-Maya Teodoroiu - fost secretar de stat in Ministerul Justitiei condus de Rodica Stanoiu, a ajuns la CCR in 2015, la propunerea Senatului, fiind sustinuta de PSD. Ea a ocupat functia ca urmare a vacantarii locului dupa demisia lui Toni Grebla. Mandatul acesteia a expirat pe 15 iunie 2019. In perioada septembrie 2019 - ianuarie 2020, a ocupat functia de agent guvernamental al Romaniei la CEDO.

Varga Attila - fost deputat UDMR, a ajuns la CCR in 2013, la propunerea Camerei Deputatilor, fiind sustinut de UDMR.

Cum este compusa CCR

CCR se compune din noua judecatori numiti pentru un mandat de noua ani, care nu poate fi prelungit sau reinnoit. Cate trei judecatori sunt numiti de catre Camera Deputatilor, Senat, respectiv de presedintele Romaniei.

Componenta Curtii se innoieste cu o treime din numarul judecatorilor din 3 in 3 ani, fiecare din autoritatile competente sa efectueze numirile desemnand cate un judecator.

Propuneri de schimbare

Decizia CEDO de marti a starnit mai multe reactii din partea autoritatilor si asociatilor de magistrati. Unii au cerut demisii, altii revocari, altii reforme institutionale.

Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis: "CCR are obligatia de a revizui de indata nu numai decizia in cazul Kovesi, ci si alte decizii luate luand in considerare afirmatii politice. E necesara o reforma la nivel constitutional a acestei institutii".

Premierul Ludovic Orban: "Decizia CEDO arata clar necesitatea unei reanalizari a modului in care se compune si functioneaza Curtea Constitutionala, astfel incat sa prevenim astfel de derapaje impotriva principiilor si valorilor europene, dar si sa punem punct definitiv riscului de a mai fi condamnati prin decizii ale CCR care in mod evident excedeaza cadrul constitutional".

Catalin Predoiu, ministrul Justitiei, a cerut Guvernului eliberarea lui Tudorel Toader din functia de reprezentat al Romaniei din Comisia de la Venetia.

Sectia pentru procurori din CSM: "Sectia reitereaza si in acest context necesitatea modificarii urgente a legislatiei romane care reglementeaza procedurile de numire si revocare in functiile inalte din cadrul Ministerului Public, in acord, de altfel, si cu recomandarile constante ale organismelor internationale, in sensul consolidarii rolului Sectiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii".

Asociatia de procurori AMASP: "AMASP solicita demisia de onoare a tuturor membrilor Curtii Constitutionale ce au adoptat decizia nr. 358 din 30 mai 2018, fiind evident ca in componenta care a validat propunerea ministrului Tudorel Toader, Curtea nu mai poate reprezenta gardianul respectarii Constitutiei si a tratatelor internationale la care Romania este parte".

Asociatia de judecatori FJR: "Solutia Curtii Europene a Drepturilor Omului pune in discutie necesitatea revizuirii legislatiei privind desemnarea judecatorilor Curtii Constitutionale a Romaniei, dar si a unora dintre competentele si procedurile derulate de acest organism constitutional, avand in vedere si numeroasele trimiteri preliminare aflate pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene".

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...