Bernd Fabritius: Am luat cunostinta cu ingrijorare de ultima decizie a CCR. Kovesi, una dintre cele mai respectate experte din domeniu

Bernd Fabritius este noul imputernicit al guvernului federal german pentru problemele stramutatilor si minoritati nationale. In interviul pentru DW, Fabritius vorbeste printre altele despre importanta statului de drept.

Deutsche Welle: Domnule Fabritius, pentru inceput va propun sa clarificam titulatura oficiala a functiei dvs. Nu numai atunci cand se traduce aceasta titulatura, ci si in Germania se nasc uneori confuzii in legatura cu aria dvs. de actiune, unii fiind convinsi ca sunteti responsabil si pentru problemele refugiatilor, pentru migranti in general. Va rog sa ne descrieti, pe scurt, care sunt responsabilitatile dvs.

Bernd Fabritius: Nu as dori sa fac aici un clasament al responsabilitatilor mele. Denumirea oficiala a functiei este cea pe care ati mentionat-o, de imputernicit al guvernului federal pentru problemele stramutatilor si pentru minoritati nationale. Responsabilitatile mele se extind pe trei segmente: cel al germanilor, care au gasit in Germania o noua patrie in urma alungarii sau stramutarii lor din Europa Centrala si de Est, dupa 1945; apoi cel al minoritatilor nationale, al minoritatilor autohtone din Germania - minoritatea sinti si roma, sorbii, frizonii si danezii. In al treilea rand, este vorba despre minoritatea germana care traieste in statele fostei URSS si in Europa Centrala si de Est, de pilda germanii din Romania, Cehia, Polonia, Rusia sau Kazahstan. Acestea sunt pilonii pe care se bazeaza activitatea mea.

De ce mai e nevoie de un imputernicit al guvernului federal pentru germanii stramutati din Europa Centrala si de Est, respectiv pentru minoritatile nationale, daca persoanele din aceste grupuri sunt perfect integrate in societatea germana?

E nevoie de acest imputernicit mai mult decat oricand, pentru ca exista interese individuale si interese colective care sunt diferite de cele ale majoritatii in societatea germana, interese care trebuie aparate la nivel central. Sa va dau cateva exemple: apararea, conservarea si dezvoltarea propriei culturi. Este un complex tematic valabil pentru intreaga societate, dar exista si cateva trasaturi specifice pentru fiecare grup in parte. De pilda, cultura sasilor transilvaneni sau cea a germanilor originari din Rusia fac parte din mostenirea culturala germana, dar ele trebuie conservate pornind de la specificitatile lor. Ne intereseaza, insa, in egala masura, si integrarea din punct de vedere social a germanilor stramutati. Este vorba aici, in primul rand, de validarea si echivalarea studiilor si profesiilor, dar si de acordarea unor pensii echitabile. In ceea ce priveste minoritatile nationale, paleta este la fel de larga: de la nediscriminarea minoritatii sinti si roma, pana la asigurarea invatamantului in limbile minoritatilor si pastrarea culturii acestora ca elemente centrale ale identitatii lor. Aceste si multe alte teme au nevoie de o abordare diferentiata si nu pot fi arondate unuia sau altuia dintre ministere, ci fac parte din responsabilitatile imputernicitului guvernului federal, care actioneaza interdepartamental.

V-ati nascut in Romania, ati emigrat in Germania si sunteti acum, datorita functiei dvs., seful delegatiei germane in Comisia mixta interguvernamentala germano-romana pentru problemele minoritatii germane din Romania. Biografia dvs., dar si activitatea dvs. politica de pana acum va califica si pentru aceasta misiune. Comisia se intalneste anual, iar sedinta din acest an are loc saptamana viitoare, la Berlin. Care sunt temele cele mai importante pe agenda comuna?

Interesul pentru problemele minoritatilor germane de pretutindeni este stipulat in tratatul de coalitie al guvern federal. Nu as dori sa fac referiri la detaliile ce urmeaza a fi discutate saptamana viitoare. Dar pot sa va spun ca dorim sa abordam subiecte si probleme care necesita o solutionare rapida. In cadrul pregatirilor acestei intalniri am propus sa discutam despre invatamantul in limba materna germana, despre situatia manualelor scolare, despre situatia personalului didactic. Dar vom discuta si despre problemele statului de drept, care se rasfrang si asupra minoritatii germane din Romania - de pilda chestiunea restituirii unor proprietati confiscate pe nedrept. Rezolvarea acestor chestiuni ar constitui o baza vitala pentru membrii comunitatii germane care au decis sa traiasca in continuare in Romania. Statul roman a promovat un cadru legal foarte bun, dar inca se mai taraganeaza punerea lui in aplicare.

Dar as mai avea un punct care trebuie discutat: minoritatea germana din Romania este supusa din ce in ce mai mult unui tir mediatic negativ din partea unor anumite institutii media, se reaprind resentimente...

... credeti ca aceste atacuri au o legatura cu faptul ca presedintele Romaniei apartine minoritatii germane?

Nu vreau sa fac o evaluare a motivelor. Pentru mine este important ca guvernul Romaniei sa apere minoritatea germana fata de asemenea atacuri. Daca observam ca mai ales media apropiate guvernului practica aceasta adevarata campanie de "bashing" impotriva minoritatii germane, atunci motivul insinuat de dvs. nu poate fi, din pacate, exclus. Repet, guvernul Romaniei trebuie sa apere minoritatea germana, pentru ca minoritatile nationale se bucura si de protectia Consiliului Europei, iar Romania a ratificat Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale. Pe de alta parte, subiectul este important si in contextul Centenarului, al celebrarii celor 100 de ani de la formarea statului roman modern. Aceasta edificare a statului roman modern nu ar fi fost posibila fara aportul considerabil al minoritatilor nationale. De aceea e foarte important ca statul roman sa fie constient de responsabilitatea fata de minoritati si sa le apere, atunci cand sunt atacate.

Ati mentionat statul de drept si Consiliul Europei. Pana nu demult ati fost raportor al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru mai multe state central- si est-europene, printre care si Romania. Cum evaluati actuala situatie din Romania in domeniile justitiei, statului de drept si luptei anti-coruptie?

Situatia actuala este deosebit de ingrijoratoare. Am luat cunostinta cu ingrijorare de ultima decizie a CCR cu privire la un presupus conflict institutional intre presedintie si guvern. Conform deciziei, pe care o constat si nu o evaluez, presedintele este obligat s-o revoce din functie pe sefa DNA, d-na Kovesi, una dintre cele mai apreciate adversare ale coruptiei din Europa, una dintre cele mai respectate experte din domeniu. Impresia mea e ca revocarea este ceruta in baza unor interese individuale din partea partidului aflat la guvernare. Consider ca aceasta actiune pune in pericol statul de drept si sper sa se gaseasca o solutie buna pentru rezolvarea acestui conflict institutional. Nu-mi pot imagina ca mandatul unui presedinte poate fi determinat, pe fond, in asa masura de o curte incat ar putea fi obligat sa demita sau sa numeasca o persoana anume. Cred ca asemenea atributiuni originare ale unei institutii fundamentale de stat trebuie indeplinite autonom de catre aceasta institutie. Repet, este o constatare din exterior. Nu face parte din atributiunile mele sa evaluez situatia. Dar imi exprim aici parerea mea personala.

Robert C. Schwartz

Vot interzis la locale pentru unii alegători cu domiciliul în străinătate. Decizia aparține Biroului Electoral Central

Alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară, începând cu data de 11 aprilie 2024, nu vor putea vota la alegerile pentru autorităţile administraţiei...

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...