Revocarea lui Kovesi: CSM demonteaza punct cu punct cele 20 de motive din raportul lui Toader

Vineri, 16 Martie 2018, ora 12:19
42334 citiri
Revocarea lui Kovesi: CSM demonteaza punct cu punct cele 20 de motive din raportul lui Toader

Sectia pentru procurori din cadrul CSM a analizat toate cele 20 de motive invocate de Tudorel Toader pentru a cere revocarea Laurei Codruta Kovesi din functia de sef la DNA. Procurorii au argumentat pe 51 de pagini de ce acestea nu sunt intemeiate si "ca aspectele sesizate nu denota deficiente in exercitarea atributiilor manageriale".

In propunerea de revocare a Laurei Codruta Kovesi, formulata de ministrul Justitiei, nu s-a facut referire punctual la niciuna dintre atributiile legale incalcate, potrivit motivarii avizului negativ dat de Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Avizul negativ a ajuns la Cotroceni

CSM a trimis, vineri, "decidentilor" motivarea avizului negativ.

"In urma avizului nefavorabil privind propunerea ministrului justitiei de revocare a doamnei Laura Codruta Kovesi din functia de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii aduce la cunostinta opiniei publice faptul ca hotararea nr. 52 din 27 februarie 2018 a fost motivata si inaintata decidentilor pentru a dispune masurile legale", a transmis CSM intr-un comunicat remis Ziare.com.

Cel care urmeaza sa anunte decizia in cazul Kovesi este presedintele Klaus Iohannis, care a afirmat in repetate randuri ca nu considera ca sunt motive de revocare a sefei DNA.

Ulterior, Administratia Prezidentiala a confirmat ca avizul negativ al Sectiei pentru procurori a CSM a ajuns la presedintele Klaus Iohannis.

Iata motivarea Sectiei pentru procurori din CSM

Motivul 1: Deciziile CCR, pentru viitor

"S-a imputat procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, generarea a 3 conflicte juridice de natura constitutionala, ce denota un comportament lipsit de loialitate constitutionala, comportament sanctionat in doua conflicte de natura constitutionala constatate de Curtea Constitutionala prin Deciziile nr. 68/2017 (care priveste ancheta DNA in cazul Ordonantei 13/2017 de modificare a codurilor penale- n.red.) si 611/2017 (privind neprezentarea Laurei Codruta Kovesi la Comisia parlamentara privind alegerile din 2009- n.red.) "

Potrivit CSM, deciziile Curtii Constitutionale se aplica pentru viitor. "In ceea ce priveste precizarile invocate de catre ministrul Justitiei, prin care Curtea Constitutionala ar fi orientat conduita Directiei Nationale Anticoruptie, Sectia pentru procurori observa, in acord cu cele de mai sus, ca, in temeiul efectului ex nunc (de acum incolo- n.red.) al deciziilor Curtii Consdtutionale, nu poate fi sanctionat un comportament anterior", a motivat CSM.

Motivul 2: Ancheta in cazul Ordonantei 13

"Se invedereaza aspectul retinut in Decizia nr.68/2017 (care priveste ancheta DNA in cazul Ordonantei 13/2017 de modificare a codurilor penale- n.red.) a Curtii Constitutionale privind faptul ca Directia Nationala Anticoruptie a actionat ultra vires (abuzul/deturnarea de putere - n.red.) si si-a arogat o competenta pe care nu o poseda".

CCR a decis dupa ce DNA a deschis ancheta ca Ministerul Public nu are competente de a desfasura activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

CSM arata ca a imputa DNA si implicit conducatorului sau o conduita adoptata anterior pronuntarii deciziei Curtii echivaleaza cu o sanctiune fata de lipsa de previziune a solutiilor viitoare ale instantei constitutionale.

"Or, Sectia constata, pe de o parte, ca jurisprudenta Curtii Constitutionale a cunoscut modificari ale practicii sale anterioare, iar, pe de alta parte, ca o decizie de acest fel, prin care Curtea Constitutionala analizeaza cadrul legal de efectuare a unei anchete penale, prin raportare la fapte vizand adoptarea unui act normativ, nu se regasea, pana la acel moment, in jurisprudenta sa", arata CSM.

"Pe cale de consecinta, Sectia pentru procurori apreciaza ca pronuntarea Deciziei nr. 68/2017 de catre Curtea Constitutionala, in cuprinsul careia se retine faptul ca Directia Nationala Anticoruptie a actionat ultra vires (abuzul/deturnarea de putere - n.red), arogandu-si o competenta pe care nu o poseda, nu poate constitui un motiv de revocare a conducatorului acestei institutii", conchide CSM.

Motivul 3: Refuzul de a se prezenta la Parlament

Toader a acuzat-o pe Kovesi ca prin refuzul de a se prezenta la comisia parlamentara de ancheta a alegerilor din 2009, in lumina deciziei CCR in acest caz, "s-a produs un blocaj in activitatea comisiei de ancheta", iar sefa DNA nu a respectat "acel comportament necesar loial" intre institutiile statului.

Similar cu primul motiv din cererea de revocare, CSM arata ca deciziile CCR se aplica pentru viitor. Procurorii subliniaza ca CSM a decis anterior clasarea unei sesizari privind o posibila abatere disciplinara a Laurei Codruta Kovesi, privind neprezentarea la comisia parlamentara.

"Conduita procurorului sef al DNA s-a plasat in sfera unei depline conformitati atat cu jurisprudenta anterioara a Curtii Constitutionale, cat si cu hotararea adoptata in sedinta din data de 24 mai 2007 de Plenul CSM. In sedinta din data de 24 mai 2007, Plenul CSM a hotarat ca procurorii nu pot fi citati si obligati sa se prezinte in calitate de martori in fata comisiilor parlamentare deoarece, conform normelor constitutionale, fac parte din autoritatea judecatoreasca", a precizat CSM.

"Prin urmare, Sectia pentru procurori apreciind justificata imposibilitatea procurorului sef al DNA de a anticipa solutia Curtii Consititutionale din data de 03.10.2017 referitoare la conduita sa, cu atat mai mult cu cat Inspectia Judiciara a pronuntat la data de 25.09.2017 o rezolutie de clasare, va inlatura prezentul motiv de revocare, ca netemeinic", a conchis CSM.

Motivul 4: Cazul Belina - Liviu Dragnea

Toader a acuzat-o pe Kovesi de ancheta DNA in cazul hotararilor de guvern in cazul Belina. Tudorel Toader a reluat teza potrivit careia oportunitatea emiterii unui act normativ nu este in sfera de competenta a DNA. "Vazand din partea cealalta, iti pui intrebarea cum cu jumatate de an in urma CCR statueaza, iar, ulterior, sub considerentul ca e vorba de HG, nu OUG, au fost verificare aceleasi aspecte", a comentat ministrul Justitiei.

CSM arata ca CCR in acest caz a reluat o parte din motivarile din decizia privind ancheta DNA in cazul Ordonantei 13/2017, dar ca se fac diferente intre cele doua acte.

"Sectia apreciaza ca retinerea in considerentele acestei decizii a faptului ca nu exista niciun mecanism de control al oportunitatii emiterii unui act administrativ individual nu justifica sustinerea ministrului Justitiei privind exercitarea conducerii de catre procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie cu incalcarea limitelor de competenta ale acesteia, in conditiile in care prin aceeasi decizie se admite existenta unei competente a organelor de cercetare penala in verificarea imprejurarilor, circumstantelor emiterii unei hotarari de guvern", concluzioneaza CSM.

Motivul 5: Competenta DNA de a investiga emiterea unor HG-uri

Toader a acuzat-o pe Kovesi de modul in care procurorii DNA au anuntat intr-un comunicat privind cazul Belina ca initierea si promovarea HG-urilor in acest caz s-a facut "cu incalcarea procedurii la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative".

CSM arata ca folosirea unui limbaj defectuos in inscrisurile de la dosar intocmite de procuror sau in comunicatele de presa nu indreptateste concluzia potrivit careia se cerceteaza, in mod direct, legalitatea hotararilor de guvern.

"Avand in vedere decizia Curtii (Constitutionale - n.red.) si faptul ca aceasta este ulterioara comunicatului de presa si constatand faptul ca in cuprinsul acestuia nu exista referiri cu privire la cercetarea oportunitati adoptarii hotararii de guvern, Sectia pentru procurori apreciaza nejustificat prezentul motiv de revocare", transmite CSM.

Motivul 6: Lipsa de pe site a comunicatului DNA

Toader a acuzat-o pe Kovesi ca, in cazul Belina, comunicatul DNA a fost o simpla opinie a institutiei. El a criticat faptul ca, ulterior, comunicatul mai sus amintit a fost scos de pe site, fiind vorba de un comportament de neasumare a unei erori de catre conducerea institutiei.

"Desi in raportul ministrului Justitiei se invoca retragerea de pe site a comunicatului, aceasta sustinere nu este insotita de niciun suport probator. Sectia constata existenta pe site-ul Directiei Nanionale Anticoruptie, la adresa mentionata anterior, a comunicatului de presa, in cuprinsul caruia se regasesc citatele prezentate de domnul ministru", arata CSM. Acuzatia lui Toader: nedovedita.

Motivul 7: Ar fi incalcat principiile de conducere

Tudorel Toader a acuzat "performanta" procurorului sef DNA de a determina Curtea Constitutionala sa explice pe larg ca institutia DNA nu este nici Guvern, nici Parlament, nici Curte Constitutionala, nici instanta de judecata si ca, in calitate de conducator al acestei institutii, trebuie sa respecte competentele legale ale DNA, precum si sa aiba o conduita constitutionala loiala. Ministrul o acuza de "incalcarea principiilor care guverneaza exercitarea functiei de conducere a unei autoritati publice".

CSM arata ca, desi prezentat ca motiv distinct de revocare, argumentarea acestui motiv reia aspectele evocate, referitoare la cele trei conflicte de natura constitutionala din primul motiv de revocare, precum si la considerentele Curtii Constitutionale cuprinse in deciziile date. CSM arata ca deciziile CCR sunt pentru viitor, iar ministrul a reclamat atitudine ale lui Kovesi facute inaintea deciziilor.

Motivul 8: Comportament excesiv de autoritar

Toader a acuzat-o pe Kovesi de comportament excesiv de autoritar, discretionar, contrar obligatiilor de rezerva si deontologice impuse magistratilor.

CSM arata ca activitatea DNA a fost supusa unui control, iar concluzia acestui control a fost aceea ca activitatea manageriala a conducerii Directiei Nationale Anticoruptie a fost una eficienta. Motivul de revocare aratat de Toader a fost respins ca neintemeiat.

Motivul 9: Implicarea in anchetele altor procurori

Toader a acuzat-o pe Kovesi ca s-ar fi implicat in anchetele altor procurori. El isi bazeaza afirmatia pe o inregistrare facuta la o sedinta a DNA, care este contestata de sefa Directiei. "Eu mi-am asumat acest dosar impreuna cu domnul Dumitriu (procurorul Paul Dumitriu- n.red) si cu domnul Uncheselu (procurorul Jean Uncheselu- n.red). N-am facut un milimetru la stanga sau la dreapta fara ca eu sa spun da", ar fi fraza spusa de Kovesi.

CSM arata ca Inspectia Judiciara a analizat aceasta interceptare, iar concluzia a fost ca "nu pot fi considerate interventii in activitatea de urmatire penala a procurorilor de caz".

"Pe cale de consecinta, Sectia pentru procurori nu poate retine nici acest motiv de revocare", a concluzionat CSM.

Motivul 10: Prioritizarea dosarelor

Toader o acuza pe Kovesi ca ar fi prioritizat solutionarea dosarelor cu impact mediatic. Pentru aceasta, ministrul face trimitere la interceptarile retinute de Inspectia Judiciara in actiunea disciplinara.

Sectia pentru procurori a observat ca Tudorel Toader a reluat, in argumentarea motivului sau, dispozitivul actiunii disciplinare. Solutionarea acestora este de compententa Sectiei pentru procurori din CSM in materie disciplinara care are rolul de instanta de judecata disciplinara.

"Prin urmare, Sectia pentru procurori apreciaza ca verificarea aspectelor sesizate de catre ministrul Justitiei la punctul 10 din propunerea sa de revocare, cu ocazia analizarii acesteia, excede competentelor sale", conchide CSM.

Motivul 11: Contestarea autoritatii CCR

Tudorel Toader o acuza pe Kovesi de contestarea actelor si autoritatii Curtii Constitutionale. Ministrul Justitiei a sustinut ca Laura Codruta Kovesi "a invinovatit CCR, punand pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmarire a unor fapte si recuperarea unor prejudicii".

CSM a analizat declaratiile publice facute de Kovesi si nu a gasit nimic in neregula. Mai ales ca pana si in rapoartele de bilant al parchetelor si instantelor este un capitol dedicat pentru "Principalele modificari legislative cu impact asupra activitatii parchetului."

"Sectia pentru procurori constata ca prezentarea efectelor deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei din anul 2016 (privind infractiunea de abuz in serviciu, declararea sa constitutionala in masura in care prin sintagma "in mod defectuos" se intelege cu "incalcarca legii"), cu ocazia discursului la Forumul Republica Moldova -Romania in domeniul justitiei, 23-24 noiembrie 2017, nu poate fi echivalata cu o contestare a actelor si autoritatii Curtii Constitutionale. Totodata, Sectia remarca si similitudinea afirmatiilor procurorului sef al DNA, preluate in mass-media, cu cele deja analizate, astfel ca va inlatura, ca neintemeiat, si acest motiv de revocare", arata CSM.

Motivul 12: Interviurile la BBC si Euronews

Toader a acuzat-o pe Kovesi de contestarea autoritatii si actelor Parlamentului. "Procurorul sef declara pentru BBC ca se teme de desfiintarea DNA. Intr-un alt interviu acordat la Euronews, s-a lansat intr-o critica dura a proiectelor de lege aflate in dezbatere parlamentara, acuzand ca politicienii lovesc impotriva efortului de a combate coruptia. Potrivit Constitutiei, tuturor legilor in vigoare, procurorul isi exercita competentele legale, interpreteaza, aplica legea, dar opera de legiferare este a legiuitorului", a argumentat ministrul Justitiei.

CSM arata ca nu putem vorbi despre o critica a proiectelor de lege aflate in dezbatere publica sau a activitatii Parlamentului, ci de simple constatari cu privire la impactul anumitor modificari legislative asupra unor anchete penale, astfel ca motivul de revocare nu poate fi retinut.

"Formularea unui punct de vedere ori a unei critici, asupra unui text de lege ferenda, nu poate fi asimilata cu o contestare a autoritatii sau actelor Parlamentului: pe de o parte, intrucat dezbaterea publica este o componenta a procesului legislativ, iar dezbaterea implica, prin premisa, si formularea unor opinii critice; pe de alta parte, elaborarea unui punct de vedere (in conferinte, dezbateri, articole de specialitate sau interviuri de aceeasi natura) asupra unui text propus pentru adoptare nu pune in discutie autoritatea ori actele Parlamentului, nici dreptul constitutional al acestuia de a legifera, ci reprezinta exprimarea unei opinii profesionale, asupra unui aspect de ordin tehnic juridic", arata CSM.

Motivul 13: Critici impotriva modificarilor legislative

Toader a acuzat-o pe Kovesi de critici vehemente formulate cu referire la unele propuneri de modificare legislativa, in unele interviuri pe care le-a oferit. Solutiile legislative respective au fost dovedite ulterior ca fiind constitutionale. Ministrul da exemplu propunerea legislativa de infiintare a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, in conditiile in care Curtea Constitutionala a constatat constitutionalitatea acestei modificari legislative.

Aici sectia pentru procurori a CSM a avut in vedere faptul ca modificarea Legilor Justitiei a generat ample discutii publice, sustinute nu doar la nivel institutional, ci si la nivelul teoreticienilor si practienilor, tocmai in scopul identificarii unor formulari optime pentru o legislatie in concordanta cu legislatia nationala si internationala, inclusiv faptul ca aproape 4.000 de magistrati au semnat un memoriu impotriva modificarilor legislative.

Motivul 14: Declaratiile publice, contestate

Toader a acuzat-o pe Kovesi de incalcarea rolului si locului procurorilor intr-un stat de drept, precum si de acreditarea unui alt statut al procurorului decat cel consacrat de Constitutie.

Sectia pentru procurori din CSM a apreciat ca formularea in spatiul public a unor comentarii privind anumite modificari legislative nu poate fi asimilata impunerii unei conduite pentru legiuitor, autoritati executive si pentru Curtea Constitutionala.

"Ratiunea unei dezbateri publice, anterior adoptarii unei legi, este tocmai aceea de a se identifica, cat mai cuprinzator, aspectele ce pot genera probleme ulterioare, aspecte ce pot fi cizelate anterior publicarii. Astfel, apreciind constructiv rolul criticii in procesul de elaborare legislativa, Sectia pentru procurori urmeaza a inlatura si acest motiv de revocare", a concluzionat CSM.

Motivul 15: Obtinerea de condamnari cu orice pret

Toader a acuzat-o pe Kovesi de incercarea de a obtine condamnari cu orice pret. Pentru a obtine condamnari cu orice pret, procurorul sef al DNA a intrat, se pare, intr-un razboi personal cu Parlamentul, Guvernul, Curtea Constitutionala, cu politicienii si oamenii de afaceri, cu totii culpabilizati pentru pretinse interese obscure, de natura sa anihileze lupta anticoruptie, se arata in raportul ministrului.

CSM spune, insa, ca interceptarile in care Kovesi ar face mai multe declaratii sunt acum discutate in cadrul Sectiei in materie disciplinara din cadrul CSM. Prin urmare, competenta de a analiza atat probatoriul aferent actunii disciplinare, cat si faptele invocate revine Sectiei pentru procurori in materie disciplinara, iar nu Sectiei pentru procurori in procedura revocarii.

"Fata de aceste considerente, Sectia pentru procurori va inlatura prezentul motiv de revocare, deoarece motivele care deriva din actiunea disciplinara exercitata nu pot fi retinute inainte de solutionarea definitiva a acesteia, in cadrul legal existent", arata CSM.

Motivul 16: Ar fi crescut numarul de achitari

Toader a acuzat-o pe Kovesi de cresterea numarului de achitari, sporirea cheltuielilor si raportari eronate. Numeroasele solutii de achitare din ultima perioada in dosarele DNA, deja de notorietate, chiar daca sunt puse in mod constant pe seama Curtii Constitutionale de catre conducerea DNA, pun in discutie modul in care conducerea DNA asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale, arata ministrul Justitiei.

"Se constata ca, spre deosebire de alte unitati de parchet, competenta DNA este una speciala, diferita de cea a altor structuri din cadrul Ministerului Public. Din bugetul Directiei sunt suportate si cheltuielile cu alte categorii de personal decat procurorii, astfel ca modul in care ministrul Justitiei a efectuat comparatiile, prin raportare la alte institutii, nu are corespondent faptic, nepornindu-se de la aceleasi premise", arata CSM.

Dupa ce a analizat situatia achitarilor de la DNA, CSM arata ca "numarul achitarilor definitive a scazut in anul 2017 fata de anul 2016, de la 134 in anul 2016 la 121 in anul 2017, 29 dintre acestia ca urmare a dezincriminarii faptei".

"Prin urmare, afirmatia domnului ministru privind cresterea numarului achitarilor nu are suport probator", arata CSM. "Astfel, retinand ca datele statistice nu confirma sustinerile prezentate de ministrul Justitiei in expunerea motivului 16, Sectia pentru procurori apreciaza ca nici acesta nu poate justifica solutia revocarii", a concluzionat CSM.

Motivul 17: Cazul Mircea Negulescu

Toader a acuzat-o pe Kovesi de lipsa de implicare a procurorului sef in identificarea si eliminarea comportamentelor abuzive ale procurorilor. "Dezbaterile publice privind comportamentul abuziv/ilegal desfasurat de catre procurori (ex: procurorul Negulescu) nu au determinat nicio reactie institutionala de asumare a unor investigatii efective", arata ministrul Justitiei.

CSM a aratat ca situatia lui Mircea Negulescu a facut obiectul mai multor actiuni discplinare. Imediat dupa prezentarea primelor inregistrari video, in care aparea Mircea Negulescu, Kovesi a cerut incetarea detasarii magistratului la DNA.

"Sectia pentru procurori constata ca aspectele privind conduita procurorului si a altor procurori din cadrul DNA - Serviciul Teritorial Ploiesti constituie obiect de cercetare penala si/sau disciplinara in mai multe dosare de pe rolul Parchetului de pc langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si/sau Inalta Curte de Casatie si Justitie, fapt ce face imposibila punerea in practica a altor masuri individuale de natura manageriala de catre procurorul sef directie", a precizat CSM.

Motivul 18: Falsificarea unor transcrieri de convorbiri

Toader a acuzat-o pe Kovesi de lipsa de masuri in cazuri grave constatate de instantele de judecata ca falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice. Toader a facut trimitere la un caz celebru, cel in care este implicat fostul print Paltin Sturdza, fostii deputati PSD, Viorel Hrebenciuc si Ioan Adam, si fostul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu. O parte din probele DNA sunt mai multe interceptari gasite la perchezitii la Paltin Sturdza. Printul sustine ca acestea au fost transcrise gresit de ofiterii de politie.

CSM arata ca, in acest caz, procurorii au deschis o ancheta, care nu este finalizata. "Sectia pentru procurori, constatand ca pana la acest moment nu exista o solutie definitiva in cauza privind o eventuala activitate de falsificare a mijloacelor de proba, apreciaza lipsit de temei motivul de revocare invocat", sustine CSM.

Motivul 19: Tergiversari ale unor anchete

Toader a acuzat-o pe Kovesi de "tergiversarea solutionarii cauzelor, cu consecinta prescrierii raspunderii penale - exemplu: cazul Microsoft".

CSM arata ca situatia din Dosarul Microsoft, care a fost instrumentat de procurorul Mihaiela Iorga Moraru, este in verificari la Inspectia Judiciara.

La Parchetul General se verifica practica judiciara vizand institutia prescriptiei raspunderii penale, pe aspecte referitoare, in principal, la data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale, in cazul infractiunii de abuz in serviciu care a avut ca urmare producerea unei pagube si intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale.

CSM a mai observat in acest caz ca a fost vorba si de reducerea termenului de prescriptie ca urmare a intrarii in vigoare a dispozitiilor noului Cod Penal sau sesizarea organelor de ancheta, ulterior implinirii termenului de prescriptie. "Fata de aspectele reliefate, Sectia pentru procurori apreciaza nejustificata imputarea unui comportament impasibil procurorului sef DNA", a conchis CSM.

Motivul 20: Lipsa de reactie

Toader a acuzat-o pe Kovesi de lipsa de reactie in verificarea activitatii profesionale si conduitei unor procurori. El a criticat reactia sefei DNA in cazul de la DNA Ploiesti, reaprins de Vlad Cosma. Inspectia Judiciara a deschis deja o verificare. "Asteptam rezultatele verificarilor, insa in privinta comportamentului sefei DNA, de neasumare a rolului sau institutional, a reactiei mai degraba politicianiste, lipsite de o minima deontologie profesionala, ne putem pronunta", arata Toader.

CSM transmite ca Kovesi a cerut un raport de la seful DNA Ploiesti si un audit extern la DNA din partea unui organism european, respectiv GRECO, "intrucat nu s-a dorit a plana vreo urma de indoiala asupra activitatii Directiei Nationale Anticoruptie". Ulterior, au fost emise mai multe informari catre procurorii DNA, un control intern si evaluari asupra activitatilor.

"Fata de aceste imprejurari si in considerarea aspectelor prezentate la motivul 17, Sectia pentru procurori apreciaza total nejustificata imputarea unei conduite pasive doamnei procuror sef DNA", au inchis motivul 20 membrii Sectiei pentru procurori din CSM.

Avertismentul lui Toader

Pe 27 februarie, Sectia pentru procurori a CSM a dat aviz negativ solicitarii ministrului Justitiei de revocare din functie a procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi.

Tudorel Toader a declarat, luni, referindu-se la motivarea avizului negativ dat de CSM, ca membrilor Sectiei de procurori "le va fi greu sa motiveze contra evidentei", el argumentand ca este vorba despre un demnitar care a incalcat de trei ori Constitutia.

Intrebat daca reproseaza ceva Sectiei pentru procurori a CSM, ministrul Justitiei a raspuns ironic: "Tot romanul isi cunoaste atributiile de serviciu pe care le are si tot romanul isi indeplineste corect, loial si la timp respectivele atributiuni".

Ministrul Justitiei a mai spus ca asteapta motivarea CSM si hotararea presedintelui Klaus Iohannis in privinta revocarii sefei DNA, dupa care va decide daca va sesiza Curtea Constitutionala.

Citeste si:
Are nevoie România de un general în fruntea guvernului?
Are nevoie România de un general în fruntea guvernului?
În vremuri normale, democrațiile își țin militarii departe de politică. Un general în fruntea guvernului sugerează că politicul e depășit, că nu mai are resurse și că doar o mână...
PNL dorește refacerea coaliției cu USR, dar după ce formațiunea condusă de Cioloș va vota guvernul minoritar Ciucă
PNL dorește refacerea coaliției cu USR, dar după ce formațiunea condusă de Cioloș va vota guvernul minoritar Ciucă
Secretarul general al PNL Dan Vîlceanu a declarat că PNL doreşte refacerea coaliţiei cu USR, dar după ce vor vota Cabinetul minoritar Ciucă: ”Este un prim pas să pui un guvern acum şi...
Sursa: Ziare.com