Dosarul Black Cube: Cum a pus la cale fostul colonel SRI, Daniel Dragomir, denigrarea Laurei Codruta Kovesi

DIICOT a anuntat, miercuri, trimiterea in judecata a fostului colonel SRI Daniel Dragomir in Dosarul Black Cube, pentru savarsirea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la transfer neautorizat de date informatice, instigare la fals informatic, instigare la operatiuni ilegale cu dispozitive si programe informatice si instigare la violarea secretului corespondentei, toate in forma continuata.

"Inculpatul si-a propus denigrarea unor persoane responsabile de "distrugerea" carierei sale, inclusiv procurorul-sef al DNA de la acea data" Laura Codruta Kovesi, a transmis DIICOT.

"Prin rechizitoriul din data de 13 iulie 2020, procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Structura Centrala au dispus trimiterea in judecata a inculpatului D.D. pentru savarsirea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, in forma continuata, instigare la transfer neautorizat de date informatice, in forma continuata, instigare la fals informatic, in forma continuata, instigare la operatiuni ilegale cu dispozitive si programe informatice si instigare la violarea secretului corespondentei, in forma continuata", a transmis DIICOT.

Acuzatiile procurorilor

Prin actul de sesizare, s-a retinut faptul ca Daniel Dragomir, fost ofiter superior (locotenent - colonel), in cadrul Serviciului Roman de Informatii (sef grupare sectoare informativ - operative in Directia Generala de Prevenire si Combatere Terorism din cadrul Serviciului Roman de Informatii), in prezent in rezerva, a fost trimis in judecata de catre Directia Nationala Anticoruptie, la data de 23 ianuarie 2015, pentru fapte de trafic de influenta, spalare de bani, folosire in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite, fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma participatiei improprii si uz de fals.

"Pentru aceste fapte, inculpatul a fost condamnat definitiv la data de 18.06.2020, de Curtea de Apel Bucuresti, la pedeapsa rezultanta de 3 ani si 10 luni inchisoare cu executare in regim de detentie, in prezent inculpatul sustragandu-se de la executarea acestei pedepse. Plecand de la aceasta cercetare penala, si considerandu-se atat nedreptatit profesional cat si investigat abuziv, inculpatul D.D. si-a propus denigrarea unor persoane pe care le aprecia responsabile pentru distrugerea carierei, prin arestarea sa de catre D.N.A., printre care si fostul procuror sef al DNA, la aceea data", a transmis DIICOT.

Procurorii precizeaza ca, "pornind de la functia, pregatirea specializata si expertiza dobandita de-a lungul timpului in cadrul Serviciului Roman de Informatii (domeniul informativ - operativ al Directiei de Terorism), inculpatul stapanea astfel cunostinte vaste atat sub aspectul tehnicilor de manipulare, cat si in ceea ce priveste caracteristicile si modalitatile de actiune ale grupurilor de criminalitate organizata si mai ales metodologia de investigare si documentare a unor astfel de grupari, majoritatea lor caracterizandu-se printr-o specializare riguroasa a activitatilor infractionale si conspirativitate a actiunilor ilicite, in scopul atingerii obiectivului propus si totodata ingreunarii identificarii si tragerii la raspundere penala".

"Din probele administrate la dosar rezulta faptul ca, dupa trimiterea sa in judecata de catre DNA si in timpul judecarii sale in prima instanta de catre Tribunalul Bucuresti, la inceputul anului 2016, inculpatul Dragomir Daniel a decis ca o campanie denigratoare la adresa procurorului sef DNA de la acea data ar putea avea un efect optim, inclusiv in ceea ce priveste situatia dosarului sau. Intrucat in primul trimestru al anului 2016 se discuta posibilitatea reinvestirii de catre presedintele Romaniei a procurorului sef al D.N.A. pentru un nou mandat, inculpatul Dragomir Daniel a apreciat ca oportun momentul pentru declansarea campaniei dorite, a carei reusita ar fi avut dublu rezultat: impiedicarea reinvestirii si denigrarea persoanei respective urmata, implicit, de cea a institutiei pe care o conduce, punand astfel sub semnul intrebarii legalitatea demersurilor in dosarele investigate de DNA", au mai transmis procurorii.

A cooptat alte persoane in campania sa

In urma anchetei, acestia au stabilit ca, fiind constient de amploarea si implicit de impactul pe care ar trebui sa il aiba o astfel de campanie denigratoare, Dragomir a acceptat ideea cooptarii altor persoane interesate de organizarea unei astfel de campanii, persoane care sa-i sprijine demersurile atat din punct de vedere financiar cat si din punctul de vedere al modalitatii efective de valorificare optima a eventualului rezultat negativ al campaniei in mass - media nationala.

"Astfel, inculpatul Dragomir Daniel a actionat atat in interes personal (avand in vedere trimiterea in judecata in dosarul instrumentat de catre DNA si totodata urmarind reintegrarea sa in structurile de informatii romane, profitand astfel de schimbarile inerente care se pot produce la nivel institutional prin denigrarea si inlaturarea sefei DNA de la conducerea directiei), cat si pe fondul unui interes de grup, avand in toata aceasta operatiune de compromitere un rol de initiator dar si de intermediar si interfata a vointei infractionale din partea altor persoane.

Angrenarea unor persoane cu potenta financiara si interese comune in denigrarea conducerii DNA era absolut necesara pentru a justifica declansarea si sustinerea unei astfel de campanii ce se vroia inca de la inceput a fi viabila si a oferi rezultatul denigrator/compromitator scontat (obiectiv care nu putea fi realizat asadar fara obtinerea unor date sensibile, confidentiale, ascunse de ochii publicului, date care nu iti puteau parveni in mod obisnuit prin metode, cautari si investigatii legitime)", au mai precizat procurorii.

Potrivit probelor administrate, inculpatul era constient ca astfel de date cu potential compromitator, in posesia carora nu puteai intra decat prin actiuni ilicite si conspirate, puteau a fi obtinute doar in urma implicarii unor persoane cu experienta si capacitati logistico-tehnice in domeniu investigativ, resurse necesare si determinante pentru atingerea obiectivului.

"Profitand astfel de relatiile create in functia avuta in cadrul Serviciului Roman de Informatii, prin intermediul unui cetatean israelian condamnat definitiv la 6 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunilor de inselaciune si evaziune fiscala intr-un dosar instrumentat tot de catre DNA, inculpatul Dragomir Daniel a intrat in legatura cu inculpatul D.Z., reprezentant al unei companii de investigatii israeliene, cu numele de marca Black Cube, caruia i-a impartasit strategia sa si scopul urmarit.

Desi in mod public, activitatea companiei era aparent legala, oferind servicii de consultanta si sprijin in colectare date si documentare la solicitarea clientilor, in unele cazuri mai sensibile, anumite activitati concurente si aflate la limita ilicitului penal sunt de natura sa mascheze in realitate modalitatile si metodele efective folosite in mod cert in afara legii, apelandu-se in acest sens la activitati infractionale destinate obtinerii de date confidentiale despre anumite persoane, respectiv: fapte de criminalitate informatica - atacuri de tip phishing, metode de social engineering, precum si alte forme de intruziune in viata privata a persoanelor verificate, tocmai in scopul obtinerii de date si informatii sensibile si valorificabile ulterior in interesul clientului, client care intra in posesia acestora dupa plata comisionului final de succes, care, de altfel, are un cuantum considerabil, chiar depasind suma initiala contractata si aferenta proiectului (in speta de fata, comisionul de succes ridicandu-se la suma de 335 de mii de lire sterline)", a mai precizat DIICOT.

Proiectul "Tornado"

Procurorii anunta ca, astfel, a fost demarat si proiectul "Tornado", ce a format obiectul cercetarilor in cauza, ale carui activitati desfasurate in cursul anului 2016, au vizat compromiterea imaginii unui inalt oficial din Romania - procurorul sef al DNA de la aceea data.

"In urma anchetei s-a stabilit faptul ca, in primele luni ale anului 2016 (mai precis la datele de 1 februarie 2016 si 16 martie 2016), inculpatul D.D. a avut doua intalniri in Bucuresti cu inculpatul D.Z., acesta din urma fiind insotit prima oara de o persoana de incredere a acestuia, martor care a si inregistrat audio o parte a discutiilor purtate cu aceea ocazie.

In cadrul intalnirii initiale din data de 01.02.2016, s-au purtat ample discutii legate atat de contextul si necesitatea operatiunii, scopul si presupusele persoane care stau in spatele operatiunii si care sunt interesate de reusita acesteia, cat si de natura si toate conditiile concrete ale operatiunilor si metodelor investigative, informative si intruzive (incluzand aici inclusiv cautarea si obtinerea corespondentei electronice ale tintelor precum si orice fel de date informatice - fisiere si eventuale alte inregistrari, conturi bancare, etc), echipele ce vor fi formate si coordonate pentru efectuarea investigatiilor si obtinerea respectivelor date, negocierea si stabilirea bugetului, plata operatiunii si comisionul de succes, modalitatea de diseminare in media nationala si internationala a eventualului rezultat, pentru asigurarea cat mai prompta a obiectivului stabilit", au precizat procurorii.

"Astfel, la finalul acestei prime intrevederi, inculpatii au cazut de acord de principiu asupra contextului socio-politic, strategiei, capabilitatilor, metodelor si resurselor financiare si umane ce vor fi angrenate in respectiva operatiune, inculpatul D.D. asumandu-si ca in scurt timp sa obtina concursul si sprijinul concret si efectiv din partea altor persoane influente care sa sustina proiectul atat din punct de vedere financiar cat si din perspectiva diseminarii datelor ce vor fi obtinute, pe canalele presei din Romania.

In urma anchetei s-a stabilit faptul ca, in prima parte a lunii martie 2016, inculpatul D.D. ii confirma inculpatului D.Z. obtinerea interesului si sprijinului necesar, la scurt timp, respectiv la data de 16.03.2016, avand loc cea de-a doua intalnire a acestora in Bucuresti", au adaugat procurorii.

Momentul negocierii si conturarii planului infractional din cadrul primei intalniri a fost urmat de acordul efectiv al declansarii operatiunii la cea de-a doua intalnire, situatie in care inculpatul D.D. a si platit in numerar un avans de aproximativ 150.000 de euro, stabilindu-se ca operatiunea sa se desfasoare de urgenta, avand in vedere iminenta decizie pe care Administratia Prezidentiala urma sa o ia in perioada ce urma, in ceea ce priveste sefei D.N.A..

"Cu aceasta ocazie, cei doi inculpati au reluat discutiile initiale, de aceasta data, inculpatul D.D. inmanandu-i inculpatului D.Z. atat o suma considerabila de bani cat si foarte multe date si informatii suplimentare (inclusiv un raport scris de investigatii in mediul on-line cu privire la diverse articole si date legate de procurorul sef DNA la acel moment), despre persoane si situatii de verificat, multe dintre respectivele date fiind nepublice (exp. - numere de telefon, zvonuri si povesti construite in jurul anumitor persoane), demersuri ce au condus si au contribuit in continuare la determinarea in final a inculpatului D.Z. sa treaca in scurt timp la organizarea, coordonarea si realizarea operatiunilor specifice proiectului contractat, operatiuni finalizate in ziua de 02.04.2016, cand doi dintre angajatii firmei israeliene au si fost depistati pe raza municipiului Bucuresti de catre organele de urmarire penala.

Asadar, urmare a intalnirilor prealabile si initierii planului infractional de catre inculpatii D.D., D.Z. si A.Y., prin cooptarea altor angajati ai firmei israeliene s-a constituit un grup infractional organizat in scopul comiterii mai multor infractiuni informatice, constand in fapt in atacuri informatice de tip "phishing", in vederea sustragerii credentialelor de acces si ulterior compromiterii conturilor de posta electronica, activitati urmate de violarea secretului corespondentei si transferul fara drept al continutului acestora", se mai arata in rechizitoriul DIICOT.

Potrivit probatoriului administrat, mobilul intregii activitati infractionale ce constituia obiectul operatiunii "Tornado" a constat in incercarea de a gasi activitati de "coruptie" sau orice alte date compromitatoare privind un inalt oficial din Romania, respectiv procurorulsef din aceea perioada, al Directiei Nationale Anticoruptie, inclusiv date privind apropiati ai acestuia.

"In acest caz insa, strategia aleasa pentru obtinerea informatiilor si modalitatea concreta de operare au excedat cu mult limitelor licitului, configurandu-se in activitati specifice unui grup infractional organizat, idee prefigurata, urmarita si acceptata inca de la inceput de catre inculpati", au transmis procurorii.

Potrivit acestora, grupul infractional organizat astfel initiat si constituit (prin actiunile si faptele concrete mai sus descrise) a avut in fapt un caracter bine structurat din punct de vedere al pozitiei si ierarhiei membrilor, o durata in timp si o continuitate specifica, precum si o coordonare a activitatilor concrete ale membrilor executanti, prin raportare la rolul, contributia si sarcina stabilita pentru fiecare dintre acestia.

Astfel, in cadrul ierarhiei grupului infractional organizat, a rezultat pozitia de lider si coordonator principal a inculpatului D.Z., inculpatul A.Y. sprijinindu-l in luarea deciziilor si punerea in aplicare a acestora.

In cadrul palierului de conducere, cei doi au fost secondati de catre un alt angajat al serviciului BlackCube, G.F., desemnat manager de proiect, cu atributii de supervizare si coordonare directa a membrilor din palierul executional.

Este vorba despre celula infractionala ce urma sa activeze inclusiv pe teritoriul Romaniei, din care faceau parte si inculpatii W.R., G.D. si Y.B., precum si echipa de investigatori care urma sa actioneze pe teritoriul Angliei si sa obtina prin asa - zisele "interviuri" orice fel de informatii de la persoanele indicate.

Etapele

Astfel cum a fost gandita si ulterior pusa in practica, activitatea desfasurata urma sa cuprinda din punctul de vedere al palierului de executie, mai multe etape si segmente infractionale:

1. Stabilirea cercului de persoane (tinte), de la care se banuia si se considera ca pot fi obtinute informatii sensibile/incriminatoare:

In aceasta faza, au fost apreciate ca prezentand interes, persoane din familia si anturajul apropiat al sefei DNA, persoane care dupa caz, dea lungul timpului, au lucrat si au fost implicate direct in activitatea concreta a DNA ori isi desfasoara activitatea specifica si in prezent, persoane care au fost cercetate si au avut anumite calitati procesuale in cadrul anumitor dosare penale instrumentate de catre DNA.

2. Stabilirea unor profile pentru toate persoanele ce urmau a constitui obiectul "investigatiilor":

In acest sens au fost intocmite multiple fise, cuprinzand numele si fotografia persoanei, relatia cu tinta (relatie de rudenie, de prietenie, de serviciu etc.), date profesionale (parcursul profesional, activitati conexe), date personale (data nasterii, membri ai familiei, date de contact, adresa de domiciliu/resedinta), informatii diverse obtinute din surse deschise (comentarii jurnalistice cu privire la activitatea profesionala sau la pretinse legaturi suspecte, ocupatia actuala si domeniile de interes ale persoanei, declaratii de avere etc.), inventarul surselor datelor cuprinse in profile.

Unele dintre aceste informatii au fost puse la dispozitie chiar de catre inculpatul D.D.. Fiecare dintre aceste informatii prezenta importanta in conceptul strategic caracteristic Black Cube, respectiv: - cautarea si exploatarea vulnerabilitatilor

- exploatarea unor interese legitime ale subiectilor si atragerea acestora in capcana castigarii increderii, in scopul folosirii ulterioare ca surse de informatii.

3. Analiza modalitatii optime de intrare in posesia unor astfel de informatii de la respectivele persoane:

Modalitatea concreta de operare, desi in concordanta cu procedurile curente de lucru, a fost influentata ca intensitate si de timpul scurt avut la dispozitie pentru obtinerea rezultatului scontat, urgenta operatiunii fiind subliniata de catre inculpatul D.D..

Astfel, metodele alese de coordonatori si acceptate ca atare de subordonati au capatat un caracter agresiv, deosebit de intruziv pentru viata personala, culminand cu aproprierea deciziei de comitere a unor fapte a caror natura ilegala este general cunoscuta si incontestabila.

In aceste imprejurari s-au admis ca oportune si servind scopului urmarit:

- activitati de "scam" constand in pretinderea unor anumite identitatii si functii (jurnalisti, potentiali clienti, membri ai mediului academic etc.) sau simularea unor interese (eventuali angajatori, investitori s.a.), spre a atrage subiectii la discutii, a le castiga increderea si loialitatea si a-i putea manipula ulterior;

- activitati de "phishing", constand in crearea unor pagini web false si determinarea subiectilor sa introduca in campurile dedicate credentialele conturilor de posta electronica;

- activitati din sfera "black hacking", constand in accesarea ilegala a unor sisteme informatice (segmentul destinat folosirii unui anume cont de posta electronica) si transferarea fara drept de date, pentru folosirea ulterioara in scopuri reprehensibile;

4. Culegerea si prelucrarea datelor obtinute:

Odata convenite modalitatile concrete de actiune, s-a trecut la executarea concomitenta a acestora.

In timp ce pentru unii dintre subiecti se incerca atragerea la intalniri in strainatate - in special in Londra, Marea Britanie - sub diverse pretexte, pentru altii s-a ales capacitarea interesului in studierea unor pretinse articole de presa ce ar fi necesitat accesarea unui anumit serviciu pentru lecturare (dropbox - serviciu care ofera spatiu de stocare al datelor si posibilitatea sincronizarii datelor, accesibil prin introducerea credentialelor contului de posta electronica).

Dupa colectarea de informatii, acestea trebuiau predate coordonatorilor spre a fi centralizate, in vederea analizei si livrarii produsului final, constituit intr-un raport de proiect.

Concret, in perioada martie - aprilie 2016, la solicitarea directa (determinare mediata) a inculpatului D.D. de demarare a operatiunii "Tornado", din dispozitia (imediata) inculpatilor D.Z. si A.Y., inculpatul G.D., fiind in posesia unor suficiente date de stare civila si informatii despre anumite persoane anume vizate, a contactat telefonic in repetate randuri persoane apropiate sefei D.N.A. si, folosindu-se de mijloace frauduloase ("scenarii"), au reusit sa-i convinga pe acestia sa le furnizeze datele de contact ale conturilor de e-mail, date pe care inculpatul le-a pus la dispozitia coinculpatului W.R..

Acesta a exercitat atacuri de tip phishing impotriva persoanelor vatamate, trimitandu-le anumite mesaje electronice inselatoare care le-au determinat in final sa acceseze diverse link-uri catre pagini false ce imitau platformele serviciilor de e-mail si sa introduca astfel credentialele de acces ale conturilor, respectiv denumirea utilizatorului (user id) si parola aferenta.

In continuarea demersului infractional, inculpatul W.R., introducand fara drept credentialele celor trei titulari legitimi, le-a accesat fara drept (fara autorizarea acestora), prin incalcarea masurilor de securitate (folosirea id-urilor si parolelor de autentificare obtinute si detinute ca urmare a falsului informatic), conturile de e-mail.

Potrivit planului infractional, in vederea evitarii ramanerii informatiilor mai mult timp in posesia aceleiasi persoane - ceea ce genera implicit si expunerea sa din moment ce erau obtinute ilegal, dupa ce acestia intrau in mod fraudulos in posesia corespondentei electronice, inculpatii R.W. si D.G. ar fi trebuit sa transmita datele in format electronic catre Y.B., in etapa finala, sarcina acestuia fiind de a veni pe teritoriul Romaniei si de a prelua de la ceilalti inculpati dispozitivul de stocare a datelor informatice sustrase, corespondenta de posta electronica urmand a fi folosita in realizarea mobilului infractional.

In aceasta etapa s-a produs insa interventia autoritatilor judiciare, jonctiunea intre inculpatii R.W. si D.G., pe de-o parte si inculpatul Y.B. nemaiavand loc si implicit nefiind realizata predarea datelor.

Astfel, scopul final raportat la persoana - tinta nu a mai fost atins,din aceasta perspectiva realizandu-se doar o "incercare nereusita de intimidare".

Dosarul a fost inaintat Tribunalului Bucuresti.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...