Numirea procurorilor-sefi, intre presiunea politicienilor si amenintarea CE

In actuala sesiune, Parlamentul poate modifica procedura de numire a procurorilor-sefi, in conditiile in care exista, la Senat, trei proiecte de legi pe aceasta tema initiate de PSD, PC si UDMR in urma cu doi ani, insa schimbarea legislatiei ar atrage inclusiv activarea clauzei de salvgardare.

Readucerea in discutie a numirii si revocarii procurorilor vine dupa ce raportul Comisiei Europene din 23 iulie a recomandat pastrarea legislatiei actuale in aceasta privinta. Procedura de numire a procurorilor a constituit de altfel, in ultimii trei ani, un motiv de disputa intre clasa politica si magistrati, in conditiile in care dupa instalarea unui nou guvern in 2004 a fost promovata reforma in justitie si mai multi politicieni au fost cercetati si trimisi in judecata pentru fapte de coruptie.

Conform actualei legislatii, introduse de fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, procurorul-sef al DNA este propus spre numire presedintelui de catre ministrul Justitiei, cu avizul consultativ al CSM.

Potrivit obiectivului de referinta numarul trei in cazul Romaniei, Comisia Europeana solicita "continuarea seriei de anchete profesioniste si impartiale in cazuri de coruptie la nivel inalt si asigurarea stabilitatii legislative si institutionale a cadrului anticoruptie, in special prin mentinerea procedurii actuale de numire si revocare a procurorului general al Romaniei, a procurorului-sef al DNA si a titularilor altor posturi de conducere din cadrul Parchetului General".

Prin mecanismul de cooperare si verificare stabilit de Comisia Europeana, Romania si-a asumat angajamentul de a nu modifica procedura de numire si revocare a procurorilor-sefi, incalcarea acestui obiectiv putand duce la activarea clauzei de salvgardare pe justitie.

Dupa ce Romania a scapat de clauza de salgardare in urma raportului CE din 23 iulie, responsabili ai justitiei au dat un semnal clar in privinta modificarii procedurii de numire si revocare a procurorilor-sefi, pledand pentru acordarea acestui drept CSM. Astfel, ministrul justitiei, Catalin Predoiu, s-a declarat nemultumit de actuala procedura, propunerea facuta de ministru fiind avizata de CSM si aprobata de presedintele Traian Basescu, acordandu-se CSM doar un rol consultativ. Inainte cu o zi de incheierea mandatului de trei ani la DNA a procurorului-sef Daniel Morar si anuntarea succesorului acestuia, Predoiu mentiona, in 11 august 2008, ca "aceasta procedura nu corespunde unor standarde europene si ea nu trebuie sa mai continue in viitor".

CSM, pe de alta parte, cerea, doua zile mai tarziu, intr-un comunicat de presa, modificarea legii statutului magistratilor pentru ca sefii DNA si ai Parchetului General sa fie propusi de Consiliu. CSM reafirma ca este "singura institutie abilitata de Constitutia Romaniei sa se ocupe de cariera profesionala a magistratilor", invocand "amestecul puterii executive in cea judecatoreasca si inlaturarea separatiei puterilor in stat" prin faptul ca ministrul face propunerile privind functiile importante de conducere din cadrul Ministerului Public. CSM sustinea revenirea la dispozitiile initiale, din 2004, care au determinat inchiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana privind cap.24 - Justitie si Afaceri interne.

CSM face referire la Legea privind statutul magistratilor (303/2004) initiata in timpul guvernarii PSD, adoptata in legislatura trecuta, in iunie 2004. Despre legea promulgata la aproape un an de la depunerea ei in Parlament, in decembrie 2003, initiatorii declarau ca asigura consolidarea rolului CSM in ceea ce priveste cariera magistratilor, astfel ca procurorii erau numiti de seful statului, la propunerea CSM, cu recomandarea ministrului Justitiei.

O clarificare in privinta pozitiei clasei politice fata de procedura de numire a procurorilor a venit dupa consultarile de la Cotroceni din 12 august, dintre seful statului si partidele parlamentare pe marginea Raportului Comisiei Europene din 23 iulie.

Presedintele a cerut ca Romania sa iasa in 12 luni din monitorizarea Comisiei si a apreciat ca lucrurile pe care raportul le-a consemnat ca fiind bune trebuie mentinute si inlocuite cele "proaste". El a amintit ca raportul recomanda mentinerea actualului sistem de numire a procurorilor, drept raspuns la teza sustinuta de unele partide, legata de faptul ca numirea procurorilor ar trebui facuta la propunerea CSM.

PSD, PC si UDMR au pledat pentru numirea procurorilor de CSM, sustinand ca ar fi unul din elementele care ar depolitiza actul de justitie si ar ajuta la ridicarea monitorizarii. Pe de alta parte, PD-L, prin presedintele Emil Boc, aprecia ca organele judiciare, in special CSM, ar trebui sa inteleaga ca justitia trebuie sa fie independenta, iar Consiliul sa se constituie intr-un "adevarat organism de disciplina a magistratilor".

PNL a sustinut, prin ministrul de interne Cristian David, ca reforma in justitie are nevoie de continuitate, fiind necesara depolitizarea actului de justitie prin incetarea implicarii institutiilor judiciare in politica.

In acelasi timp, cu o zi in urma, inainte de expirarea mandatului lui Daniel Morar la DNA, Norica Nicolai, presedintele Comisiei juridice din Senat, sustinea ca numirile ar trebui facute la propunerea CSM. Intrebata daca sprijina ideea modificarii in acest sens a legii, Nicolai a explicat ca este vorba despre "o punere de acord a legii cu principiile constitutionale", pentru ca, in prezent, "modificarea Macovei la lege nu respecta prevederea constitutionala".

"Legea Macovei" transfera dreptul de la CSM la ministrul justitiei, in 2005

In iunie 2005, schimbarea legislatiei a fost promovata prin pachetul legislativ privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei de catre fostul ministru Macovei. Dupa asumarea raspunderii in Parlament de catre guvern asupra pachetului legislativ, principalul partid de opozitie, PSD, alaturi de PRM, ca si unii magistrati de la Inalta Curte au atacat si la Curtea Constitutionala unele legi din acest pachet, dar articolul privitor la numirea procurorilor nu a fost considerat neconstitutional.

PSD a continuat sa atace constant pachetul de legi, sustinind ca noile legi vor duce la subordonarea parchetelor si a procurorilor de catre institutia prezidentiala si de catre ministrul justitiei. Monica Macovei a precizat ca toate modificarile sunt constitutionale si au rolul de a asigura o mai mare independenta a magistratilor.

Dupa intrarea in vigoare a noilor modificari, procurorul fostului PNA (actuala DNA), Ioan Amarie, numit in timpul guvernarii PSD, solicita CSM pensionarea si eliberarea din functia de procuror, cu doua zile inainte ca ministrul Justitiei sa ceara CSM revocarea sa din functie. La cateva luni dupa numirea noului sef al DNA, Daniel Morar, au fost anuntate si primele anchete care vizau politicieni. Mandatul lui Morar se leaga de principalele dosare de mare coruptie facute de procurori, care au lipsit in timpul lui Amarie, fapt reprosat constant de Comisia Europeana in combaterea coruptiei la nivel inalt.

PSD, UDMR si PC incearca din 2005 modificarea "legii Macovei"

Numai in 2006, au fost initiate trei proiecte de lege care vizau numirea procurorilor-sefi de catre CSM, toate fiind respinse insa de Camera Deputatilor, prima camera sesizata. Dupa ce mai multi politicieni au intrat in vizorul DNA, fiind cercetati pentru fapte de coruptie, s-au intensificat si presiunile clasei politice privind modificarea numirii procurorilor facuta de Monica Macovei.

Prima incercare de modificare a legii statutului magistratilor a apartinut PSD. Dupa incercarea din toamna anului 2005 de a introduce un amendament la lege pentru modificarea procedurii, fostul ministru al Justitiei Rodica Stanoiu si Florin Iordache, cereau, in 2006, modificarea legii doar in cazul numirii procurorului general, la propunerea CSM, eliminand avizul ministrului justitie. Motivul invocat era ca CSM trebuie sa faca aceste numiri, fiind garantul independentei justitiei, conform Constitutiei, si nu un membru al CSM, respectiv ministrul Justitiei, ceea ce ar constitui o imixtiune a politicului in justitie. Proiectul, depus in februarie 2006, a fost respins de Camera Deputatilor si a ajuns la Senat doua luni mai tarziu, fiind apoi retrimis la comisiile de specialitate, in martie 2007.

Proiectul PSD a fost respins de deputati in aprilie 2006 pentru ca nu a reusit sa stranga suficiente voturi pentru adoptarea unei legi organice, primind 56 de voturi pentru si 152 contra si 7 abtineri. Dintre deputatii prezenti, majoritatea au votat impotriva, PSD si PNL, cu cate 48 de voturi, PD, cu 23, urmat de UDMR - 16.

Majoritatea deputatilor PRM s-au pronuntat pentru adoptare (9 dintre cei 14), in timp ce conservatorii au optat in mod egal, si pro si contra (cate 7 voturi).

A doua tentativa de schimbare a procedurii apartine UDMR. In mai 2006, senatorul UDMR Gyorgy Frunda a initiat un proiect de lege similar, privind modificarea legii privind statutul judecatorilor si procurorilor.

UDMR a propus schimbarea in cazul tuturor procurorilor, la propunerea CSM si cu avizul ministrului justitiei. Monica Macovei a contestat proiectul UDMR, apreciind ca este neconstitutional, pentru ca procurorii si judecatorii nu au aceleasi statut in raport cu ministrul justitieisi deci nu pot fi numiti dupa aceleasi criterii

Si proiectul initiat de senatorul UDMR a fost respins de Camera, nefiind intrunita majoritatea pentru adoptarea unei legi organice, in 20 iunie 2006. Proiectul a primit doar 151 de voturi, cu 16 mai putin decat cele necesare, 91 de voturi impotriva. Majoritatea celor care au votat pentru au fost de la PSD - 80, alaturi de toti deputatii PRM - 23 si de aproape toti de la UDMR (19 din 20), ca si conservatorii - 9 dintre cei 13 prezenti. Impotriva au fost majoritatea liberalilor (42 dintre cei 56 prezenti) si democratilor (39 dintre cei 40 prezenti). Proiectul se afla la Senat, unde a fost dezbatut in plen, in martie 2007, cand s-a aprobat retrimiterea la comisii, ca si in cazul proiectului initiat de PSD.

A urmat o a treia initiativa pe aceeasi tema, a Partidului Conservator, in iunie 2006, si aceasta respinsa dupa ce a fost trimisa spre dezbatere Camerei Deputatilor. Proiectul se afla la Senat de la sfarsitul anului 2006. Initiativa conservatorilor, similara cu cele ale UDMR si PSD, se refera nu doar la numire, ci si la revocarea din functie a procurorilor, eliminand avizul ministrului justitiei in cazul celor doua proceduri. Proiectul de lege a fost initiat de fostul senator Dan Voiculescu si senatorul Gavrila Vasilescu. La inceputul celei de-a doua sesiuni din 2006, initiativa a fost respinsa de Camera, in 12 septembrie 2006, cu toate ca s-a inregistrat cel mai mare numar de voturi pentru adoptare, fata de proiectele anterioare, ale PSD si UDMR. Au votat pentru 156 de deputati, in timp ce 100 au fost impotriva iar 8 s-au abtinut.

Proiectul fusese votat, in urma cu doar o saptamana, in Comisia Juridica, fiind validat de catre deputatii PC, UDMR, PSD si PRM si respins, in numar insuficient insa, de cei ai PNL si PD. Votul la limita a aprobat propunerea de modificare a legii privind statutul judecatorilor si procurorilor, in sensul transferarii dreptului de propunere si revocare a acestora catre CSM.

Aderarea României la Spațiul Schengen cu frontierele terestre va fi discutată de Consiliul European în luna iunie. ”Suntem pregătiţi să o facem”

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu a declarat că va continua să facă toate eforturile necesare pentru ca România să devină stat membru cu drepturi depline în spaţiul Schengen....

Elogiu pentru Codruța Kovesi în presa din Grecia: ”Ia de coarne taurul impunității. Confruntarea abia începe”

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, este lăudată de publicația elenă Eidiseis, care scrie că este soluția pentru corupția cronică ce a dus la catastrofa feroviară de la...