De ce legea păcănelelor nu poate avea un impact real: ”E nevoie de o mai bună reglementare a jucătorilor”

Miercuri, 24 Aprilie 2024, ora 21:44
6605 citiri
De ce legea păcănelelor nu poate avea un impact real: ”E nevoie de o mai bună reglementare a jucătorilor”
Veniturile din contribuțiile organizatorilor jocurilor de noroc licențiați încasate de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc se virează în procent de 70% către bugetul de stat FOTO: unsplash.com

În 2022, piața de jocuri de noroc din țara noastră era considerată ca având cea mai mare rată de creștere din Europa de Est, mai ales în contextul în care, în România, numărul sălilor de joc depășește 13.600.

Considerând că majoritatea cercetărilor europene în acest sens arată că persoanele din regiunile defavorizate sunt cel mai vulnerabile la jocuri de noroc considerate riscante, economiștii și specialiștii în educație financiară atenționează că ultimul act normativ care interzice „păcănelele” în localitățile sub 15.000 de locuitori nu va avea nici de departe un impact real în soluționarea problemei.

Doar cota de piață a jocurilor de noroc online din România se situează în top 5 la nivel european: 56,7% în România, 59,3% în Marea Britanie și 59,4% în Danemarca. Conform statisticilor, cota pariurilor online a crescut la 60%, aproape dublând procentul de 30% al produselor de cazinou. Pokerul, loteria și bingo-ul însumate reprezintă mai puțin de 10% din piață, potrivit unor date ale Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc din 2022.

Mult prea puțină reglementare pentru amploarea fenomenului. Legea de pe 17 aprilie și impactul marginal al acesteia

Pe 17 aprilie, președintele Klaus Iohannis a promulgat un decret prezidenţial care permite punerea în aplicare a altei Legii aprobate în regim de urgenţă de Camera Deputaţilor pe 9 aprilie, care se referă singular la interzicerea sălilor cu aparate de jocuri de noroc din localităţile cu mai puțin de 15.000 de locuitori. La momentul promulgării, reprezentanţii a două asociaţii de producători şi operatori de jocuri de noroc au atras atenția cu privire la faptul că legea nu combate de fapt fenomenul dependenţei de jocuri de noroc şi că „facilitează acapararea pieței de câteva companii mari, prin excluderea și eliminarea întreprinderilor mici și mijlocii din acest sector”, potrivit Europa Liberă.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Legea s-a lovit de o reacție puternică din partea opoziției la momentul promulgării. „Flagelul jocurilor de noroc nu există doar în localităţile care au 15.000 de locuitori. Păcănelele distrug milioane de familii din toată ţara”, a declarat în plen atunci deputatul USR Diana Stoica, iniţiatoare a mai multor proiecte de lege pe temă.

„Această măsură este, la prima vedere, mai digerabilă pentru operatorii de jocuri de noroc, deoarece cea mai mare parte a veniturilor lor sunt generate de agențiile din orașele mari. Impactul este mai redus și din punct de vedere logistic, deoarece forma inițială a legii presupunea migrarea tuturor agențiilor către periferia orașelor, un demers costisitor, având în vedere că pentru închirierea spațiilor actuale s-au semnat, cel mai probabil, contracte de închiriere pe termen lung, ceea ce ar fi presupus plata unor penalități în cazul denunțării unilaterale.

La nivel declarativ, rolul acestor modificări este preponderent social, politicienii dorind binele cetățenilor care se confruntă cu dependența de jocurile de noroc, care aduce după sine probleme în familie sau chiar cu legea. Dar să nu uităm că România a înregistrat în 2023 un deficit bugetar de 5,68% din PIB, adică aproape 90 de miliarde de lei, iar datoria publică a fost de 782,17 miliarde lei, mai mult cu 116,6 miliarde lei față de 2022. Deci există o nevoie stringentă de venituri suplimentare la Bugetul de stat”, a explicat consultantul financiar Laurențiu Stan într-o analiză pentru Economica.net.

Potrivit expertului, dacă prevederile Codului fiscal cu privire la impozitarea profitului din activități de jocuri de noroc și pariuri sportive rămân neschimbate, taxele anuale vor crește pentru toate clasele de organizatori de jocuri de noroc, atât cele aferente licenței de organizare, cât și cele pentru autorizația de exploatare a jocurilor de noroc. Spre exemplu, pentru o licență de organizare a pariurilor în cotă fixă, taxa se dublează, crescând de la 100.000 euro la 200.000 euro. De asemenea, pentru jocurile tip slot-machine, taxa anuală crește de la 75.000 euro la 150.000 euro, iar pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine taxa aferentă autorizației de exploatare crește cu 15%, de la 4.600 euro la 5.300 euro. Creșterea taxelor nu este unitară, acestea variind diferit în funcție de tipul de joc de noroc. Licențele de organizare se scumpesc cu procente de la 10% până la 120% (mai mult decât dublu), iar cele de exploatare au crescut cu procente de la 7% la 250%.

Analiza a punctat faptul că, în 2022, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a raportat încasări de peste 2 miliarde de lei din taxe de autorizări, licențe, regularizări și alte taxe specifice sectorului, plus 16 milioane de lei din amenzi și taxe pentru eliberarea licențelor, cu 70% din aceste sume direcționate către Bugetul de stat. Cu toate acestea, chiar dacă aceste sume s-ar dubla prin noi reglementări, impactul lor asupra PIB-ului rămâne minor, estimat la doar 0,15%. Pandemia de coronavirus a accelerat mutarea jocurilor de noroc în online, reducând veniturile din agențiile fizice, în special în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori, unde veniturile și profiturile s-au redus semnificativ, a semnalat consultantul financiar.

Legislația recent modificată impune restricții suplimentare în industrie, incluzând limitarea publicității și interdicția de a servi alcool în locațiile de jocuri. În plus, licențele vor fi acordate doar operatorilor cu sediu permanent în România sau în state membre ale UE, EEA sau Elveția. Aceste schimbări sunt menite să scadă accesul la pariuri și jocuri de noroc, cu scopul de a crește veniturile bugetare. Totuși, rămâne incert dacă aceste măsuri vor conduce la scăderea profiturilor operatorilor și a veniturilor statului din acest sector, conchide analiza.

Problema lipsei impactului real asupra populației. „Oamenii se descurcă să piardă bani și la aparate fizice, și online”

Expertul în educație financiară Adrian Asoltanie a declarat pentru Ziare.com că nu se așteaptă ca ultimul act normativ să aibă un impact real asupra problemei pregnante din rândul populației, a dependenței de jocurile de noroc, cu toate problemele care derivă de aici.

„În principiu, s-ar putea să vedem un efect. Considerând că foarte multe case de pariuri s-au mutat destul de mult în zona de online, unde oamenii pot să joace fără să mai meargă în persoană la o casă de pariuri sportive, s-ar putea într-adevăr la cei din mediul rural să fie mai delicată accesarea tehnologiei. Nu se pune problema că n-au telefoane sau acces la internet, dar trebuie să știi pe unde să te duci și pe ce să apeși ca să ai acces la jocurile de noroc.

Dar eu sunt convins că oamenii se descurcă să piardă bani și la aparate fizice, și online. E devreme de estimat cam ce impact ar putea să aibă în zona asta. Eu mă întâlnesc cu situații absolut îngrozitoare de oameni care au intrat în datorii foarte mari din cauza jocurilor de noroc. Este foarte mult vorba de ceea ce se întâmplă când oamenii săraci joacă la păcănele încercând să scape de sărăcie, ei de fapt jucând cheltuielile esențiale, banii de chirie până trebuie să plătească chiria sau banii de întreținere până e ziua de plată a întreținerii. Și atunci, dacă au pierdut acești bani, care pentru ei sunt esențiali, n-au altă soluție decât să se împrumute, iar de obicei ori joacă mai mult, ori se împrumută. De obicei jocurile de noroc sunt legate de credite la IFN-uri, la cămătari, probleme în familie, se creează un mediu și un context periculos acolo”, a declarat Asoltanie.

Acesta a semnalat că ar fi oportună, pe lângă toate celelalte proiecte de lege blocate în Parlament, o reglementare în plus la nivelul platformelor online. „E nevoie de o mai bună reglementare a jucătorilor, exact cum se face la sistemul bancar. Un adolescent de 14 ani nu poate să-și deschidă un cont bancar, să facă investiții și tranzacții, dar poate ușor să-și deschidă un cont și să joace la păcănele.

Expertul a dat exemplul unui caz recent cu care a avut de-a face. „Eu am stat de vorbă acum două săptămâni cu un cuplu din Bacău. Amândoi au datorii. Soțul are un credit la bancă și trei IFN-uri, la care a întârziat, evident, și se află în executare silită, iar soția are la rândul ei șase IFN-uri la care s-a împrumutat din cauza jocurilor de noroc. Vorbim de datorii totale la această familie de aproximativ 154.000 de lei doar pentru jocuri de noroc. Iar când intri în datorii la IFN-uri, unde avem dobânzi care variază de la 100% pe an și pot ajunge la 7.000% pe an, acești oameni sunt condamnați pe viață. Dacă au bunuri, proprietăți, vor rămâne fără ele. Sunt niște situații îngrozitoare, probleme pentru relație, divorțuri, probleme pentru copii mai departe, sunt daune majore.”

Potrivit expertului în educație financiară, piața a dovedit că aceste companii se adaptează și găsesc soluții astfel încât clienții lor să acceseze aceste servicii într-un fel sau altul, acesta estimând că chiar și jucătorii pierduți vor fi recuperați cumva, fie digital sau altfel. „Celelalte legi sunt importante de fapt. Eu întâlnesc copii de 14-15 ani care joacă jocuri de noroc. Au aplicații și tot ce e nevoie, nici măcar nu trebuie să intre în case de pariuri. Au telefonul în buzunar, bani de la părinți și ajung să intre în tot felul de situații, creându-se totodată această dependență, pentru că la bază, problema jocurilor de noroc, dincolo de partea financiară, creează dependență. Cei care câștigă se întorc să câștige și mai mult și ajung să piardă câștigurile, iar cei care pierd se întorc ca să recupereze pierderile și intră în necazuri și mai mari. Și cu cât sunt agățați mai devreme, oamenii ăștia sunt captivi toată viața.”

Pachetul extensiv de legi blocate în Parlament, care ar pune realmente obstacole răspândirii jocurilor de noroc

Deși legea privind interzicerea jocurilor de noroc în localitățile cu o populație sub 15.000 de locuitori a intrat în vigoare, există numeroase alte propuneri legislative care stau pe masa parlamentarilor de mai bine de doi ani, fără niciun orizont de promulgare.

În noiembrie 2022, Parlamentul României a primit pentru dezbatere mai multe proiecte de lege vizând reglementarea pieței jocurilor de noroc, între care unul inițiat de Diana Stoica, Filip Havârneanu și Sebastian Cernic din USR, care propune interzicerea amplasării sălilor de jocuri de noroc în apropierea școlilor, parcurilor și spitalelor. Acest proiect a fost deja aprobat de Senat și se află în comisii la Camera Deputaților. Tot în noiembrie, Adrian Cozma din PNL a inițiat un proiect pentru interzicerea publicității la jocurile de noroc în mediul audio-vizual și pe străzi, aprobat de Senat în martie 2023, cu amendamente semnificative, și aflat acum în comisii la Camera Deputaților.

În decembrie 2022, un alt proiect USR ce vizează interzicerea reclamelor stradale la jocurile de noroc a fost respins de Senat și trimis la Camera Deputaților pentru reevaluare. În martie 2023, USR a venit cu propuneri suplimentare, printre care interdicția sălilor de păcănele la parterul blocurilor, în apropierea altor săli de joc și în mediul rural, proiect respins de Senat și trimis la Camera Deputaților, și o inițiativă pentru reglementarea apariției rapide a sălilor de joc, trimisă direct la Senat pentru dezbatere.

În aprilie 2023, Alfred Simonis din PSD a propus un proiect pentru relocarea sălilor de jocuri de noroc la marginea orașelor, cu reglementări stricte referitoare la distanța de școli, parcuri și spitale. Acest proiect a fost adoptat de Senat în septembrie 2023 și se află acum în comisii la Camera Deputaților. În mai 2023, USR a propus un proiect pentru eliminarea conflictului de interese în sectorul jocurilor de noroc, prin interzicerea cumulării rolurilor de controlor și jucător; deși a fost respins de Senat, un articol similar a fost inclus într-o Ordonanță de Guvern în octombrie 2023. Tot în mai, USR a inițiat un proiect pentru introducerea unui disclaimer la reclamele la jocuri de noroc, similar cu cel aplicat la țigări, adoptat de Senat în octombrie și în curs de dezbatere la Camera Deputaților.

Quarterly Report - Editia 4

„Regele crypto", snopit în bătaie după ce a păcălit investitorii naivi: „Nu am vrut să distrug viața cuiva!". Ce a făcut cu banii
„Regele crypto", snopit în bătaie după ce a păcălit investitorii naivi: „Nu am vrut să distrug viața cuiva!". Ce a făcut cu banii
Aiden Pleterski este unul dintre așa-zișii „Regi ai Crypto", care au păcălit o mulțime de cetățeni naivi. În urma faptelor sale, mai mulți investitori s-au răzbunat și l-au snopit în...
Sărăcirea românilor, un fenomen care se apropie. Cât de mult se vor scumpi facturile la energie, din cauza unei taxe europene
Sărăcirea românilor, un fenomen care se apropie. Cât de mult se vor scumpi facturile la energie, din cauza unei taxe europene
România înregistrează o rată anuală a inflației mai mult decât dublă față de media înregistrată la nivelul UE. Însă, greul abia a început: „taxa pe carbon", asumată la nivelul UE...
#lege jocuri de noroc, #pacanele, #pacanele Romania, #jocuri de noroc, #dependenta jocuri noroc, #datorii banci , #analiza economica