Noile legi ale educației, între regres și stagnare

Nu orice schimbare este obligatoriu și benefică. După un ministru al educației neperformant nu va veni în mod obligatoriu unul mai bun, mai ales dacă este vorba despre continuatorul acelorași politici educaționale rupte de nevoile reale ale societății.

Întreg procesul de elaborare al legilor învățământului, inclusiv consultarea, a fost mai degrabă o furișare, totul s-a făcut pe vârfuri, în spatele ușilor abrupt închise. Un posibil prim indiciu că nu interesul elevilor este prioritar și că există considerente politico-electorale superioare interesului școlarilor! “Proiectul legilor educației de partid” ar fi o formulare mai potrivită pentru parcursul de până acum.

Abordările aiuritoare - din belșug - inundă proiectul noilor legi: evaluarea națională dublată de examenul de admitere la liceu, probe scrise la bacalaureat fără nicio legătură cu profilul urmat, revenirea la educația “multilateral dezvoltată“, principii de fundamentare specifice educației mileniului doi, ignorarea propunerilor și modificărilor generate de societatea civilă etc. Decidenții se pare că au considerat - în mod profund vătămător pentru actul educațional - că valoarea propunerilor de completare și modificare a proiectului legilor educației este dată exclusiv de apartenența autorului la o sferă de interese anume. Principiul câștigător pare a fi “de la cine vine propunerea?”.

Atunci când fundația este șubredă, construcția are toate șansele de a se nărui sau de a fi grav afectată. Din structura proiectului “legii învățământului preuniversitar“ lipsesc unele principii fundamentale iar altele rămân cu interpretări limitate, anacronice, deși necesitatea lor a fost intens semnalată și propuneri în acest sens au fost făcute din rândul independenților și al neafiliaților politic. Nu vom regăsi în viitoarea lege principiul predictibilității circuitului educațional, oricând elevii și profesorii pot fi bulversați și pe mai departe de modificări intempestive, nefundamentate pe cercetări și studii (vezi eliminarea mediei din gimnaziu la admiterea la liceu). Nu ne vom intersecta nici cu principiul viziunii globale și unitare deși acesta se află în strânsă legătură cu principiul predictibilității circuitului educațional și urmărește abordările unitare la nivel de sistem. Era necesară prevenirea situațiilor tradiționale în care fiecare venire a unui nou ministru al educației modifică pachetul legilor educației, în majoritatea cazurilor nu din rațiuni educaționale. Nu vom vedea pe niciunde nici principiul siguranței în școli chiar dacă statul este obligat să asigure siguranța elevilor pe toată perioada prezenței lor în școală și să asigure despăgubiri/reparații în situația în care nu asigură respectarea lui. Prin neincluderea principiului se proclamă public faptul că siguranța copiilor nu este o prioritate pentru statul român nici pe mai departe. Printre “valorile“ propuse de sistemul de învățământ preuniversitar nu se numără și această valoare fundamentală (deși avem în textul propus spre exemplu “starea de bine“), primordială în orice instituție în care se află copii. Cu alte cuvinte învățământul este obligatoriu dar instituțiile care îl furnizează nu garantează în mod expres siguranța elevilor. Nu se va face nimic pentru adoptarea principiului sistematizării și continuității desi conținuturile transmise prin procesul de învățământ trebuie să reprezinte o continuitate logică a celor însușite anterior (prin realizarea unor conexiuni intra și interdisciplinare) iar acest lucru trebuie garantat de stat. Dacă aveați impresia că veți regăsi în proiect principiul responsabilității și al bunei credințe, să știți că nu este așa. Responsabilitatea nu este un concept asumat, uzitat sau un atu al sistemului actual, nu va fi nici de acum înainte o prioritate. Cireașa de pe tortul educației este lipsa principiului depolitizării/nepolitizării sistemului de educație. Fără statuarea acestui principiu, școala rămâne pe mai departe un tărâm al propagandei politice (vezi invitarea politicienilor la festivitățile de deschidere a anului școlar), al jocurilor politice și al beneficiilor numirilor politice (de notorietate în ultimii treizeci de ani).

Pe final, un aspect definitoriu pentru viitorul educației din preuniversitar. Unitățile de învățământ vor avea în continuare limitarea răspunderii publice exclusiv la “performanțele“ lor. Limitarea răspunderii publice a școlii exclusiv la “performanțe“ fără a include aici în mod expres și răspunderea pe alte paliere (neîndeplinirea atribuțiilor, încălcarea legii, neglijența, omisiunea, abuzul etc) arată nivelul de așteptări scăzut pe care trebuie să îl avem cu privire la “modificările“ propuse.

Realitățile educaționale ale mileniului trei nu pot fi evitate, chiar dacă la acest moment contactul vizual al “ctitorilor“ momentului cu acestea este întrerupt în mod voit. Proiectul noilor legi ale educației va fi din nefericire un și mai mare generator de inechitate și un însemnat catalizator de mediocritate. De ce am ajuns în acest punct? Pentru că forma actuală este rodul neconsultării reale a profesorilor și al ignorării feedback-ului societății civile în redactarea proiectului! Sistemele de valori și referință ale politicianului român – “edificator“ de legi mândru nevoie mare - rămân preponderent șubrede asemenea construcției educaționale pe care o propune. Nu căutați alte elemente de substrat, nu le veți găsi!

Link pagină autor aici

Zeno Sustac este doctor in filosofie, conflictolog, mediator, avocat, parinte, membru in Consiliul de Mediere din anul 2009, expert european in domeniul medierii, scriitor in domeniul Rezolvarii Alternative a Disputelor, coordonator & fondator al grupului "Parintii Elevilor din Romania".

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...