România, strânsă cu ușa de UE să-și protejeze pădurile. La noi „lemnul este o resursă regenerabilă de bani negri”

Din 30 decembrie 2024, o nouă directivă UE anti-defrişări (EUDR - European Union Deforestation Regulation) va cere companiilor care vând produse în cele 27 de state membre UE să dovedească faptul că lanţurile lor de aprovizionare nu contribuie la distrugerea pădurilor. În România, implementarea EUDR se va realiza conform unei Hotărâri de Guvern (HG) care numește Ministerul Mediului și alte autorități competente să aplice regulamentul.

În condițiile în care România are un istoric problematic cu defrișările ilegale, ultima directivă readuce în prim plan modul în care lanțurile de aprovizionare, comerțul și interesele imobiliare și politice afectează protejarea și regenerarea natural a ecosistemelor forestiere. Mihai Diac, președintele Asociației „Codrii Iașilor”, detaliază pentru Ziare.com modul în care, deși România are încă resurse valoroase, de cele mai multe ori protejarea pădurilor este făcută în grabă, fără viziune pe termen lung și mai degrabă ținând cont de interesele monetare ale deținătorilor de terenuri.

Regulamentul UE 2023/1115 privind defrișările și degradarea pădurilor din 31 mai 2023, cunoscut sub denumirea de EUDR - European Union Deforestation Regulation, reprezintă o inițiativă a Uniunii Europene destinată combaterii defrișărilor și degradării pădurilor cauzate de exploatarea agricolă sau alte activități umane. Adoptat pentru a asigura că produsele comercializate în UE nu contribuie la defrișări sau la degradarea pădurilor, EUDR a fost gândit în contextul unor preocupări globale crescânde, legate de schimbările climatice și pierderea biodiversității, detaliază o analiză a companiei de audit și strategie de piață SGS.

Regulamentul impune obligații stricte companiilor care introduc pe piața europeană produse asociate riscurilor de defrișare, cum ar fi, în primul rând, lemnul, dar și uleiul de palmier, soia, cacao și altele. Acestea trebuie să demonstreze printr-o diligență corespunzătoare că lanțurile lor de aprovizionare nu contribuie la defrișări, spun analiștii. Astfel, în condițiile în care defrișările au consecințe devastatoare asupra mediului, inclusiv afectarea resurselor de apă și aer, precum și dispariția unor specii valoroase. EUDR urmărește să inverseze această tendință prin responsabilizarea companiilor și asigurarea trasabilității produselor comercializate pe piața UE.

EUDR în România. Ce vor risca marii exploatatori și lanțurile de aprovizionare care nu țin cont de protejarea pădurilor

În România, transpunerea Regulamentului UE 2023/1115 (EUDR) este reglementată printr-o Hotărâre de Guvern care desemnează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, alături de ANSVSA, ca autorități de supraveghere a conformității cu prevederile EUDR. Autoritățile române vor avea sarcina de a monitoriza și verifica activitatea operatorilor economici și comercianților, însă responsabilitatea principală pentru respectarea normelor revine companiilor care introduc produse pe piața UE, care trebuie să asigure transparența întregului lanț de aprovizionare. Regulamentul va fi aplicabil începând cu 30 decembrie 2024, pentru produsele obținute din exploatări ce nu au fost supuse defrișării după 31 decembrie 2020.

În ceea ce privește nerespectarea prevederilor EUDR, abaterile pot genera riscuri considerabile pentru companiile din sectorul forestier, inclusiv sancțiuni financiare, confiscarea bunurilor sau a veniturilor, și excluderea temporară de pe piață. Europenii mizează pe faptul că reputația organizațiilor poate fi afectată într-un context în care accentul este pus tot mai mult pe sustenabilitate și responsabilitate socială.

Problema IKEA din România și procentele îngrijorătoare de defrișare

În aprilie 2024, Greenpeace a lansat acuzații împotriva retailerului suedez IKEA, susținând că este implicat în distrugerea pădurilor străvechi din România, în special din Munții Carpați, pentru producția de mobilă. Investigația organizației arată că mai mulți producători care colaborează cu IKEA folosesc lemn provenit din păduri naturale, unele situate în situri protejate Natura 2000. Ecologiștii au descoperit 30 de produse din lemn provenit din aceste păduri în magazine IKEA din 13 țări și subliniază că IKEA „se aprovizionează cu lemn provenit din ultimele păduri naturale ale Carpaților românești.”

Potrivit Greenpeace, lemnul din aceste păduri ajunge pe rafturile magazinelor IKEA, după ce organizația a urmărit traseul acestuia folosind certificate de tăiere și imagini din satelit. Activiștii au predat rezultatele investigației la sediul IKEA din Germania, cerând companiei să devină „parte din soluție” în criza climatică și de biodiversitate. În același timp, Greenpeace recunoaște că mobilierul poate fi un mod sustenabil de a utiliza lemnul, dar subliniază că nu ar trebui sacrificată biodiversitatea valoroasă din pădurile Carpaților pentru această industrie.

O problemă majoră care e reieșit din investigația Greenpeace este și faptul că doar 2,4% din pădurile României sunt protejate de defrișări, deși acestea găzduiesc specii rare de plante și animale. Organizația a criticat dur autoritățile pentru că nu recunosc și nu protejează aceste păduri, ceea ce a permis exploatarea masivă a acestora. Ca răspuns la acuzații, IKEA a declarat că nu tolerează „lemnul ilegal și practicile forestiere iresponsabile” în lanțul său valoric și că investighează orice dovezi în acest sens, urmând să ia măsuri dacă sunt descoperite nereguli, inclusiv prin încetarea relațiilor comerciale.

Problema din țară este în mare parte legislativă, spun mulți activiști de mediu, chiar anul acesta fiind atacat Proiectul noului Cod Silvic, aprobat de Executiv în martie, vine cu măsuri mai dure în scopul de a proteja ce a mai rămas din păduri. „Discutăm despre un veritabil atentat asupra pădurii României care este deja destructurată, degradată și vulnerabilizată de exploatările abuzive și masive din ultimii 20 de ani. Pădurea și-a pierdut deja reziliența în fața schimbărilor climatice deși ar trebui să fie principalul scut pentru le atenua. Codul silvic aprobat de guvern pune în pericol pe absolut toți cetățenii țării și le compromite definitiv drepturi constituționale cheie. Este totodată o mișcare profund anti-europeană în favoarea unor interese private vremelnice”, a declarat Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Problemele acuzate de ecologiști sunt felurite, după cum a detaliat platforma de știri locale din Iași APIX, dar printre cele mai grave se numără faptul că 838.000 de hectare cu păduri (aproximativ suprafața cumulată a Capitalei și a județului Cluj) care nu sunt incluse în fondul forestier național vor putea fi defrișate (tăiate definitiv), reglementarea acestora fiind relaxată de noul cod. Potrivit Agent Green, noul Cod Silvic ar putea permite și noi retrocedări ilegale masive din fondul forestier proprietate publică care au fost dintotdeauna ale statului sau crearea cadrului pentru înmulțirea construcțiilor și amenajărilor legale și ilegale în cuprinsul fondului forestier național.

Pot europenii să intervină prin directive în problemele interne legate de defrișare?

Mihai Diac, președintele Asociației „Codrii Iașilor” a explicat pentru Ziare.com că măsurile europene, printre care și EUDR se vor aplica și la piața internă, în sensul că dacă se fac defrișări majore și o companie mare de lemn care produce în România și își ia materia primă din țara noastră va trebui să demonstreze că nu face defrișări pentru a-și vinde produsele și va răspunde penal dacă nu se supune acestor reglementări.

„Trebuie spus că, în general, Europa, față de alte zone la nivel global, nu suferă atât de mult de defrișări pe scară largă. Noi, europenii, ca o chestiune de civilizație occidentală, am avut grijă să ne prețuim pădurile și deja am cam tăiat și distrus acum 100-200 de ani, dar am învățat niște lecții și acum suntem la un nivel de civilizație la care apreciem pădurea și ca o resursă de lemn, dar și ca un spațiu de recreere, de sănătate, de agrement sau de biodiversitate. Strict din punct de vedere al suprafeței împădurite, există o cifră care trebuie privită cu destul de mult scepticism care spune că suprafața totală împădurită a României a avut o mică creștere.

Dar nu este din cauză că s-au făcut plantări sau s-au regenerat păduri seculare, ci a avut loc din cauza faptului că nu s-au continuat activități tradiționale de păstorit, de gestionarea fânețelor, și acolo au crescut păduri de la sine. Au apărut arbuști și succesiunea vegetală naturală a avut loc, iar acele zone sune marcate apoi ca fiind păduri în cod forestier.”

Cu toate acestea, a explicat Diac, noi avem probleme și cu defrișările și cu degradarea pădurilor. „În acest ultim caz, avem niște riscuri și chiar niște situații concrete: zonele în care s-a tăiat foarte mult ilegal, cum ar fi în sudul Făgărașului, de exemplu. Totodată, personalul silvic, mai ales din anii 2010 până prin 2020 și mai recent, a mers foarte mult spre tăiere pentru a scoate bani în primul rând și mai puțin pe o regenerare naturală a pădurii. Pădurea, astfel, se degradează. Una este să ai un amestec intim între specii, care rezultă într-o rezolvare naturală, și alta este să-i plantezi pe rânduri, ca într-o plantație, din care rezultă o pădure mult mai sensibilă. Vine apoi un dăunător nou, fiindcă s-a încălzit clima, și se întinde foarte ușor prin acei arbori așezați unul lângă altul.”

Până la lanțurile comerciale, construcțiile rezidențiale intră din ce în ce mai mult în zonele protejate, iar legea nu este construită să prevină fenomenul

O altă problemă punctată de specialist se referă la modul în care PUZ-urile se extind din ce în ce mai mult în zonele imediate de lângă orașe. Un exemplu la îndemâna lui Diac a fost chiar Iașul, care se întâmplă să aibă încă zone de zeci de mii de hectare de pădure în Zona Bârnova și Repedea. „Dezvoltarea imobiliară începe să-și arate dinții, considerând că avem PUZ-uri care intră în arii protejate, în pădure bătrână, valoroasă. Este o presiune care va continua și sperăm că astfel de măsuri ca programul acesta european să ajute și în oprirea acestora pentru că este clar că avem nevoie de pădure.”

Legat de IKEA, e important de menționat că nici Romsilva, nici IKEA nu vor căuta să defrișeze în sensul de a transforma pădurea în teren construibil sau teren arabil, pentru că pădurea este obiectul muncii acolo, a explicat președintele „Codrii Iașilor”. „Că scot bani albi, bani negri, bani gri, avem multe exemple în care se taie mult și ilegal și mult din lemn iese ilegal din pădure, dar ei nu vor căuta să reducă și să defrișeze. Dar asta nu înseamnă că pădurea este gestionată corespunzător și nu se degradează sau că este gestionată conform nevoilor populației. Pentru că una este nevoia unui cătun de munte, care are multe luni de frig și se încălzește cu lemn, în lipsa gazului, și alta este nevoia unui oraș mare, unde oamenii au nevoie în primul rând de spațiu de recreere și de aer curat, nu de lemn de foc.”

Din păcate, există și multă intoxicare în discurs. Auzim că Bruxelles-ul, Uniunea Europeană vine și ne strică nouă treaba. Dinamica reală este însă că în România lemnul este o resursă regenerabilă de bani negri. Atunci când a fost făcut pe bune inventarul forestier, în urmă cu câțiva ani, a arătat că jumătate din lemnul care părăsește pădurile este fără acte. Chiar statul român a încercat să îngroape imediat aceste informații. În condițiile astea, orice reglementare care afectează posibilitatea de a scoate cât mai mult lemn din pădure va fi privită cu scepticism inclusiv de sistem. Observăm că județele cu multă pădure dau politicieni cu multă influență. Oare cum se întâmplă asta?”, a punctat Diac.

Potrivit acestuia, la noi în țară, statul nu este suficient de bine separat de ceea ce înseamnă exploatarea ilegitimă a pădurii, nu are un interes spre a proteja, ci dimpotrivă. „Dacă mergem de la autoritățile locale spre cele regionale și naționale, în general interesul este spre a exploata cât mai mult, cât de mult se poate în sens sustenabil. Nu ne gândim că dacă ne grăbim și tăiem acum, fără să o lăsăm să se regenereze natural, așa cum presupun normele silvice și cum făceau silvicultorii înainte de anii '90, când erau ținute lucrurile bine în frâu, în loc vom avea păduri mai sensibile. Și când vin schimbările climatice peste noi, din păcate mai mult forțați implementăm directive europene.”

Astfel, în contextul în care Strategia Europeană pentru Diversitate 2030, spune că 10% din suprafața terenurilor trebuie să fie sub protecție strictă, România are circa 2-3%. Criteriile spun că pădurile de peste 150 de ani care au o densitate bună trebuie incluse aici, și la noi tocmai acestea sunt tăiate. „Thomas Weiss, șeful Verzilor Europeni, când a venit la Iași, vorbea despre panic logging - sistemul economic se grăbește să taie cele mai valoroase păduri pentru protecție, înainte să vină protecția. Unii oameni de știință și-au dat seama că pădurile sunt importante și au luat măsuri pe care toată lumea civilizată le aplică, însă noi ne grăbim să distrugem repede ca să mai scoatem trei lei și să transformăm pădurea din ecosistem în plantație. Ne grăbim, nu mai regenerăm natural, nu avem în vedere clima, nu experimentăm, nu facem cercetare, ci suntem preocupați să tragem banii albi, să câștigăm alegerile, să ne facem vilele și tot așa.”

Înmatriculările de mașini electrice s-au prăbușit în România. Producătorii și importatorii acuză o „lovitură crâncenă”

Numărul mașinilor nou înmatriculate a crescut în primele nouă luni ale anului, față de același interval din anul trecut, dar mașinile complet electrice au înregistrat un picaj de 37%. O...

Asta îi va enerva pe utilizatorii YouTube. Gigantul tech a ajuns chiar să ascundă butonul de „Skip ad” din reclame

YouTube continuă să își ajusteze modul de afișare a reclamelor, în efortul de a spori atenția utilizatorilor și de a crește veniturile generate din publicitate. După ce a introdus reclame...