Europa isi cauta solutia in carul cu fan

Criza euro a pornit cu doi factori constitutivi, carora Europa le-a facut fata onorabil: creditele neperformante ale bancilor si scaderea credibilitatii in domeniul financiar, care le-a urmat inevitabil.

Dar, pe termen lung, nu acesti doi factori se intrezaresc a constitui pericolul evolutiei normale a economiei europene. Exista un al treilea factor, mai periculos si mai perfid decat primii doi: puternicul dezechilibru economic si financiar dintre nordul si sudul zonei euro.

Astazi este clar ca Europa n-are motive sa se teama de prabusiri bancare de tipul celei de la Lehman Brothers, din SUA, si nici n-o paste pericolul de a vedea investitorii intrand in panica si parasind zona, in graba.

Stapanind acesti doi factori, Europa este ferita de perspectiva une mari depresiuni, dar ea risca sa piarda decenii de evolutie economica normala, daca tarile din sudul continentului nu-si regasesc o competivitate comparabila celor din nord.

Pana in 2007, chiar 2008, tarile nordice s-au aratat receptive la orice semnal venit din sudul continentului, privind oportunitatile de investitii in sud sau acordarea de credite cu dobanzi reduse.

Pe fondul acestei receptivitati, de-a lungul Mediteranei s-a deschis larg punga statului pentru cheltuieli de consum, pentru umflarea aparatului functionaresc si marirea spectaculoasa a salariilor si pensiilor, nu in functie de resursele proprii, ci in ideea de a atinge, cu orice pret, nivelul confratilor din nord.

Scaderea salariilor este inevitabila

In aceasta zona, oficialii au considerat ca este normal sa cheltuiesti mai mult decat incasezi, iar diferenta sa fie suportata de tarile nordului.

Acestea s-au trezit la realitate, constatand ca finanteaza cu nonsalanta lipsa de productivitate a celorlalti, si au reactionat. Problema nu se pune daca cei din componenta zonei euro mai doresc sa se mentina in aceasta structura.

Problema se pune daca au vointa sa evite o stagnare care ar putea dura decenii si pentru evitarea careia ar trebui sa suporte o scadere a veniturilor populatiei cu circa 30% - noteaza Project Syndicate.

Scaderea salariilor determina imediat scaderea costurilor productiei, facilitand exportul, care ar putea fi practicat chiar spre tarile din nordul Europei.

Nici ajutoarele si nici creditele nu sunt solutiile capabile sa vindece ranile in sud. Adevaratul tratament este cel radical, care se sprijina nu pe ajutoare ci pe propria vointa, iar analizele expertilor au aratat ca stagnarea nu poate fi oprita, decat acceptand cinci optiuni, pe care trebuie sa le accepte ambele tabere.

Optiunile economistilor si ale ne-economisitilor

Prima. Nordul sa accepte o inflatie mai ridicata, ceva la nivelul a doua puncte procentuale in plus, pe o durata de cinci ani. Este un timp suficent pentru ca, prin aceasta, sa se corecteze cam o treime din dezechilibrul actual.

A doua. Tot nordul trebuie sa accepte faptul ca, pentru restabilirea bunei stari in partea din zona unde aceasta s-a degradat, contributia sa la cheltuieli este inevitabila.

A treia. Cei din sud trebuie sa usureze povara fiscala si generozitatea serviciilor sociale.

A patra. Companiile din sud trebuie sa se reconfigureze, astfel incat sa asigure un salt spectaculos in ce priveste productivitatea.

A cincea. Daca nordului i se impune o crestere a inflatiei, sudul va trebui sa obtina o sporire a competitvitatii printr-o deflatie mai accentuata. Actionand impreuna, cele doua tabere se pot completa reciproc, influentand favorabil factorii economici prin manuirea inteligenta a acestor parametri.

Expertii europeni stiu prea bine ca aceste masuri, mai ales primele trei, sunt conditii inevitabile pentru a relansa cresterea economica, fapt care trebuie inteles si acceptat de intreaga populatie.

Din pacate, factorii politici simt ca intelegerea masurilor de catre populatie si pretentia ca aceasta sa le accepte reprezinta sfarsitul carierei lor. Ca urmare, ei n-au destula incredere in expertii economici si cauta propriile solutii.

Solutiile economice cautate intens de ne-economisti sunt, insa, mai greu de gasit chiar decat proverbialul ac din carul cu fan.

Numărul românilor ce vor să lucreze în străinătate este tot mai mic. Studiul care arată proporția tinerilor dornici să mai plece

Un număr tot mai mic de români caută un loc de munca în altă țară și numărul este în scădere de șase ani. Un studiu realizat la nivel global a dezvăluit că românii ar prefera să...

Ce sunt grupurile secrete de pe WhatsApp și cum funcționează

WhatsApp introduce un meniu de apelare îmbunătățit și o funcție pentru grupuri ascunse în versiunea beta a aplicației. Noua funcție, numită „Hidden Group”, permite crearea și...