Leonard Orban: Nu exista criteriul "incredere" inscris in tratatele Uniunii - Interviu

Romania a indeplinit toate criteriile de aderare la Spatiul Schengen, a fost puternic sprijinita de un numar mare de state care au invocat argumente "juridice, legale, morale", si totusi, din cauza unor chestiuni de "aritmetica parlamentara interna", Olanda a decis sa blocheze aderarea Romaniei si Bulgariei, inchizand si orice perspectiva in acest sens, afirma Leonard Orban, actualul ministru al Afacerilor Europene.

Intr-un interviu acordat Ziare.com Leonard Orban, fost negociator sef cu Uniunea Europeana si fost comisar european, a facut o scurta trecere in revista a momentelor importante care au marcat parcursul Romaniei catre Schengen si a explicat cum s-a ajuns la blocajul inregistrat in Consiliul JAI de joi.

Schengen: Aderarea Romaniei, amanata pe termen nedeterminat

In opinia sa, subiectul aderarii va mai fi abordat la nivelul cel mai inalt, al presedintilor si premierilor, in Consiliul European din octombrie, dar acolo, juridic vorbind, nu pot fi luate decizii, ci doar clarificate optiunile de rezolvare a acestei situatii.

Prin urmare, cel mai probabil, aderarea se va mai discuta dupa rapoartele CE pe justitie din primavara sau din vara lui 2012, dar sansele Romaniei sunt extrem de limitate din cauza echilibrului fragil de pe scena politica olandeza, fiind de asteptat ca aceasta tara sa continue sa isi exercite dreptul de veto si atunci.

Leonard Orban spune ca Romania nu trebuie sa faca greseala de a blama intreaga Europa pentru ceea ce i s-a intamplat joi, ci trebuie sa continue sa negocieze, sa ia toate masurile necesare pentru a finaliza Mecanismul de Cooperare si Verificare pe justitie, si sa treaca in revista toate optiunile pe care le are, inclusiv cea de a apela la Curtea Europeana de Justitie, pentru a vedea care este cea mai eficienta.

Ministrul Afacerilor Europene se declara impotriva blocarii de catre Romania a altor dosare europene, ca replica la ceea ce s-a intamplat joi la Bruxelles, reamintind pe de alta parte ca aderarea Romaniei la Spatiul Schengen este o obligatie prevazuta in tratatul de aderare la UE, nu un favor care se face tarii noastre, mai ales ca ea implica mai multe responsabilitati decat drepturi.

"Ferestrele de oportunitate nu sunt foarte multe, asa cum evolueaza lucrurile pot aparea situatii neasteptate cu consecinte imprevizibile, care ar putea scoate complet de pe agenda decidentilor europeni chestiunea aderarii la Spatiul Schengen", mai atentioneaza Leonard Orban, referindu-se la problemele cu care se confrunta Grecia si zona euro.

Cum trebuie sa interpretam ceea ce s-a intamplat ieri si astazi la Bruxelles?

Sa ne reamintim mai intai ca dupa scrisoarea franco-germana de la sfarsitul anului trecut a fost clar ca exista un numar de state membre reticente in a accepta o aderare totala, imediata, a Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen.

Din punct de vedere al cerintelor de aderare, Romania a indeplinit criteriile la inceputul anului acesta, Bulgaria mai tarziu, catre finalul lunii mai, dar in luna iunie, practic, au fost incheiate toate procedurile din punctul de vedere al evaluarii criteriilor tehnice. Dupa aceea s-a pronuntat si Parlamentul European favorabil.

Intre timp, devenise clar ca va trebui sa negociem cu tarile reticente si asa am facut. Am negociat cu aceste tari si incetul cu incetul s-a ajuns la o formula, o formula care a existat pe masa de discutie astazi.

Si atunci ce s-a intamplat astazi la Bruxelles, cum s-a ajuns la acest blocaj?

Era vorba despre o formula graduala, in doua etape, cu o aderare a frontierelor aeriene si maritime, urmand sa se ia o decizie in cursul anului viitor, in partea a doua, in ceea ce priveste eliminarea controalelor si la frontierele terestre. Aceasta a fost formula finala de compromis care a fost indelung negociata si care a fost acceptata atat de Franta, cat si de Germania, care au sustinut-o politic in cadrul Consiliului JAI de astazi.

Pe de alta parte, din ratiuni pe care le stim cu totii, de politica interna, au fost doua tari, Olanda si Finlanda, care s-au opus. In conditiile date nu a mai fost un vot, doar o discutie, au fost intrerupte discutiile o perioada indelungata incercandu-se sa se gaseasca un compromis, nu au cedat sub nicio forma niciuna dintre cele doua tari, in ciuda demersurilor repetate atat ale presedintiei poloneze cat si a altor state membre.

In paranteza vreau sa va spun ca a fost un numar extrem de mare de state membre care ne-au sustinut fervent, foarte puternic, invocand argumente juridice, legale, morale, si asa mai departe, dar cele doua state (n.red: Olanda si Finlanda) nu au cedat in niciun fel.

Ce sanse mai are Romania sa adere la spatiul Schengen in 2011?

Ce urmeaza?

In momentul de fata, vorbim despre o amanare sine die si au fost destule state membre care exact asta au subliniat: in momentul de fata nu mai avem niciun fel de perspectiva, niciun fel de solutie pentru perioada care va urma.

E clar ca, in actualele conditii, o optiune foarte serioasa ar fi sa se discute chestiunea la nivelul Consiliului European, dar, atentie, nu pentru o decizie, ci pentru clarificarea optiunilor care vor exista. Nu se pune problema luarii unei decizii, din punct de vedere formal, juridic, nu e posibil la nivelul CoE sa se adopte o asemenea decizie.

Pe de alta parte, se poate insa ajunge la un compromis politic, dar, asa cum arata lucrurile astazi, sansele sunt limitate. Decizia va putea fi luata, in cel mai bun caz, in cursul anului viitor, dupa raportul din februarie al CE privind MCV, cel mai devreme, daca nu cumva discutia ar insista unii sa o reluam dupa raportul din vara, probabil in iunie sau iulie.

Ce ar mai putea face Romania, cata vreme a indeplinit toate criteriile de aderare?

Nu exista alte criterii, nu exista criteriul "incredere" inscris in tratatele Uniunii, un lucru invocat destul de des, indeosebi de partea olandeza. Acest criteriu nu exista.

In momentul de fata este clar ca trebuie sa continuam sa negociem, nu avem alta optiune, dar cu sanse foarte limitate, pentru ca, pana la urma, decizia Olandei, mai putin a Finlandei, este dictata si de o aritmetica parlamentara interna. In conditiile in care sprijinul pentru guvernul olandez e destul de limitat si el se bazeaza si pe aportul partidului lui Geert Wilders, e clar ca in momentul de fata marja de manevra a guvernului olandez e foarte limitata, daca nu aproape egala cu zero. E foarte greu sa reusesti sa faci ceva.

Dar nu este incorect fata de cetatenii romani? Mai multi oficiali de la Bucuresti au si sugerat ca ne-am putea adresa Curtii Europene de Justitie.

Diaconescu: Putem merge in justitie cu Olanda daca ne blocheaza la Schengen

E un demers pe care putem sa il facem, dar, repet, va trebui sa examinam optiune cu optiune si sa vedem care e cea mai eficienta.

Va fi o intreaga discutie legat de modul in care poate sa reactioneze Romania fata de ceea ce s-a intamplat astazi, probabil unii vor veni cu ideea sa se blocheze anumite dosare europene. Eu nu sunt pentru aceasta, in momentul de fata nu trebuie in niciun caz sa blamam Europa pentru ca am fost din nou amanati la aderarea la Spatiul Schengen, ci ar trebui sa ii blamam pe cei care au spus clar ca se impotrivesc si au spus asta din ratiuni ce nu au niciun fel de legatura cu nivelul nostru de pregatire, cu capacitatea noastra de a fi stat membru Schengen.

De fapt, ce pierde Romania prin faptul ca nu este membru Schengen? Multi spun ca, de exemplu, nici Marea Britanie nu e in Schengen si nici nu pare sa isi propuna acest lucru.

In cazul Marii Britanii ar fi si mai complicat, daca ne uitam pe harta.

Bun, din punct de vedere economic sunt anumite pierderi, limitate. Ganditi-va ce ar insemna eliminarea completa a controalelor la frontiera pentru transportatori. In plus, pentru cetatenii romani ar insemna practic a circula liber, a nu mai pierde vremea trecand prin filtre.

Dar mai degraba aderarea implica mai multe responsabilitati decat drepturi. Noi prin pozitionarea geografica avem o frontiera extrem de larga externa a UE si dificila, normal, vom fi responsabili de ea.

Apoi, am explicat de nenumarate ori, aderarea la Spatiul Schengen este in primul rand o OBLIGATIE, o obligatie consfintita prin tratatul nostru de aderare la UE, nu este un dar, un favor facut partii romane.

Sigur, trebuie sa ne uitam ce se intampla in Europa, in anumite tari, si sa vedem ca acest subiect, vezi Doamne, al amenintarii romanilor care "invadeaza" diferite tari, e un subiect, mai degraba in lupta politica.

Am putut constata ca Olanda a inasprit restrictiile pentru cetatenii romani si, spre deosebire de spanioli, care aveau anumite argumente data fiind prezenta masiva a romanilor in Spania, olandezii nu aveau niciun fel de argument, pentru ca numarul de romani in Olanda e sub 30.000. Prezenta romaneasca pe piata muncii din Olanda e foarte limitata.

Din ratiuni ce tin mai degraba de imagine, din punctul meu de vedere, decat de eficienta, ei au mers spre optiunea inaspririi restrictiilor.

Pe ce "pedala" trebuie sa apese Romania: a diplomatiei, a justitiei...?

Este necesar sa continuam eforturile in ceea ce priveste domeniul justitiei, lupta impotriva coruptiei. Pana la urma vom putea sa finalizam acel MCV numai pe baza unor progrese reale, continue in domeniu.

Desi noi am fost foarte fermi spunand ca nu exista nicio legatura intre acest Mecanism si aderare, pana la urma el a fost utilizat de unii pentru a ne bloca aderarea la Spatiul Schengen.

Dar aceste reforme sunt necesare si utile in primul rand pentru romani, ele sunt insa utile si din punct de vedere al pozitionarii Romaniei in procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar.

Bineinteles insa ca demersurile pe partea politica, diplomatica, vor trebui sa fie continuate, pentru a identifica oportunitati de solutionare.

Ferestrele de oportunitate nu sunt foarte multe, asa cum evolueaza lucrurile pot aaparea situatii neasteptate cu consecinte imprevizibile, care ar putea scoate complet de pe agenda decidentilor europeni chestiunea aderarii la Spatiul Schengen.

Vedeti situatia economica, incertitudinea care persista vizavi de Grecia, de zona euro, soliditatea ei, incertitudinile legate de evolutia unor anumite tari mari din UE, aceste probleme se rasfrang asupra atmosferei generale din uniune si in mod cert pot influenta si chiar elimina de pe agenda institutiilor comunitare o problema precum cea a largirii spatiului Schengen.

În România ”nu există un risc de flux masiv de migranţi ilegali”. Ministrul de Interne anunță că suntem gata să ne alăturăm zonei Schengen

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat, joi, că, de la începutul acestui an, s-au înregistrat 3.200 de tentative de trecere ilegală a frontierei româneşti, ceea ce demonstrează...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...