Schema prin care liderii de sindicat ajung vedete politice în România. Numele grele care au marcat istoria ultimilor 30 de ani

Vineri, 28 Ianuarie 2022, ora 22:15
4853 citiri
Schema prin care liderii de sindicat ajung vedete politice în România. Numele grele care au marcat istoria ultimilor 30 de ani

Relația dintre politică și sindicalism nu este una nouă, în România regăsindu-se numeroase exemple de politicieni care s-au folosit de funcția pe care o aveau în diverse sindicate ca rampă de lansare pentru a obține un fotoliu în parlament sau chiar guvern.

Cuplul Ciorbea - Mitrea

Legătura dintre sindicaliști și politică începe încă din anii ‘90, atunci când Sorin Maier și Miron Mitrea fondau Sindicatul Șoferilor din România (SSR), considerat atunci al doilea cel mai important sindicat postrevoluționar, și care reprezenta 23.000 de salariați. În februarie 1990, Mitrea reușește să unească mai multe sindicate sub Confederația Sindicală „Frăția”, care în anii următori s-a luptat pentru a obține o felie din patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR).

Trei ani mai târziu, în 1993, Miron Mitrea fondează Partidul Solidarității Sociale, formațiune a sindicaliștilor, absorbit un an mai târziu de către PDSR (actualul PSD). Mitrea urcă repede în scara ierarhică a partidului, iar între 1996 și 2004 deține două mandate de deputat de Vrancea. În perioada decembrie 2000 - iunie 2003 deține funcția de ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței în guvernul Năstase, iar mai apoi, până în 2004, deține ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. În 2015, Mitrea este condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru luare de mită în dosarul privind lucrările de renovare făcute la casa mamei sale, însă execută doar 13 luni din pedeapsă.

Tânăra speranță a țărăniștilor

Un parcurs asemănător l-a avut și Victor Ciorbea, care în iunie 1990 devine președinte al Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România (CNSLR), înființat cu doar câteva luni în urmă. În 1993 sindicatul lui Ciorbea fuzionează cu cel al lui Miron Mitrea și formează CNSLR-Frăția, avându-l pe acesta din urmă președinte executiv, în timp ce primul deținea funcția de președinte. Relația nu rezistă mult, iar în același an Ciorbea își ia jucăriile și pleacă din sindicat pentru a forma altul - Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR). Conform presei de la acea vreme, plecarea a fost cu scandal, autoritățile începând atunci o anchetă privind cheltuirea și deturnarea unor sume din patrimoniul UGSR.

Victor Ciorbea, la braț cu Miron Mitrea la o manifestație sindicală FOTO Norihiro Haruta / Bucureștiul meu drag

La fel ca și Mitrea, în 1996 Ciorbea se implică și el în politică și se înscrie în PNȚCD, iar în același an reușește să câștige alegerile pentru primăria Capitalei din partea CDR. Acesta stă în funcție doar câteva luni, pentru ca mai apoi să ocupe funcția de premier al României până în martie 1998. În 2012 a fost ales senator pe liste USL, iar din anul 2014 a devenit Avocat al Poporului, funcție în care rămâne până în 2019, fiind înlocuit de către Renate Weber.

Liviu Pop a făcut ca politician ce nu a putut face ca sindicalist

Din sindicat s-a ridicat și fostul ministru al Educației Liviu Pop, care, în ianuarie 2004, era ales președinte al filialei Maramureș a Sindicatului Liber din Învățământ, iar mai apoi, în 2007, devine secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ. Aici, rămâne în funcție până în mai 2012, când, Pop, la rândul său este atras de politică și ajunge ministru delegat pentru Dialogul Social în primul guvern Ponta, iar mai apoi ministru al Educației. Cu câteva luni înainte de asta, în calitate de lider de sindicat, Pop a acționat în instanță ministerul Educației cerând suspendarea ordinului care oprea reținerea automată a cotizațiilor sindicale din salariile cadrelor didactice pe statele de plată.

În februarie 2012 Curtea de Apel București dă câștig de cauză ministerului Educației în fața sindicatelor. Pop nu renunță, iar pe 29 mai, în calitate de ministru interimar al Educației, semnează un ordin care prevedea ca cotizațiile să fie reținute din nou de pe statul de plată. În aceeași perioadă, în plin scandal legat de acuzațiile de plagiat care i se aduceau premierului Victor Ponta, Pop ajunge să desființeze, prin ordin de ministru, Consiliul General al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), după ce instituția a dat un prim verdict de plagiat în ce-l privește pe Ponta. Între 2012 și 2020 Liviu Pop a mai ocupat funcția de senator din partea PSD iar în perioada 2017-2018 a mai ocupat o dată fotoliul de ministru al Educației.

Lucian Bode FOTO Hepta

Spre deosebire de exemplele anterioare, Lucian Bode și-a început cariera de politician odată cu cea de sindicalist. Concret, între 2003 și 2008, liberalul a fost președinte al Sindicatului Electrica Zalău. În paralel, acesta era și membru PD Sălaj dar și consilier local al Comunei Valcău de Jos între 2000-2004 și mai apoi consilier județean în Sălaj între 2004-2008.

Din 2008, Lucian Bode prinde patru mandate de deputat, ocupând un fotoliu de parlamentar timp de 14 ani. În acest interval, Bode a mai ocupat funcția de ministru al Economiei în 2012 în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, ministru al Transporturilor între 2019-2020 în guvernul Orban, ministru al Afacerilor Interne în actualul guvern Ciucă, funcție deținută și în timpul guvernului Cîțu.

Ion Rădoi - „omul cu greva”

O legătură strânsă între politică și funcția de președinte de sindicat se regăsește și în cazul fostului senator PSD Ion Rădoi. Deși activitatea sa ca parlamentar este una mediocră, acesta s-a făcut recunoscut după ce a preluat șefia Sindicatului Liber din Metrou, funcție pe care o deține de mai bine de 15 ani.

Rădoi a intrat în Parlament în anul 2000, din partea PDSR, devenit apoi PSD, și a prins un nou mandat în 2004. În cei opt ani în care a fost parlamentar, Rădoi a avut doar 13 luări de cuvânt și doar șase inițiative legislative. Cât timp a fost parlamentar, Rădoi ajunge să se implice și în activitatea de sindicat până ce ajunge într-o poziție de vârf. De-a lungul anilor, acesta a fost în centrul a numeroase scandaluri de la metrou, mereu în conflict cu o serie de miniștri ai Transporturilor, amenințând adesea cu greva generală în cazul în care negocierile nu decurgeau după cum dorea acesta. Rădoi a intrat în conflict chiar și cu miniștri din propriul partid, Lucian Șova sau Răzvan Cuc.

În primăvara anului trecut, în mandatul lui Cătălin Drulă ca ministru al Transporturilor, Metrorex a transmis o somație către firma sindicatului condus de Rădoi să dezafecteze „în regim de urgență” spațiile comerciale. În contextul în care sindicatul USLM condus de Rădoi închiria spațiile de la metrou în baza unui contract prin care încasa 75% din chirii, a doua zi sindicaliștii au blocat circulația trenurilor printr-un protest care a ținut metroul pe loc aproape o zi întreagă. La acea dată, Cătălin Drulă îi transmitea un mesaj tranșant „liderului de cartel” de la USLM: „Rădoi, s-a terminat, ceea ce ai făcut zeci de ani nu mai merge!”.

Lui Ion Rădoi i-a plăcut mai mult cariera de sindicalist FOTO Hepta

Rădoi l-a dat în judecată apoi pe Cătălin Drulă acuzându-l de defăimare, însă în decembrie anul trecut Judecătoria Sectorului 1 a respins plângerea liderului de sindicat.

Mai mult, la jumătatea lunii iulie anul trecut, Rădoi era plasat sub control judiciar de către procurorii DNA, care îl acuzau de folosire a influenței sau a autorității de către o persoană ce deține o funcție de conducere într-un sindicat, în formă continuată și de șantaj, privind modul în care au fost exploatate și administrate spațiile comerciale din stațiile de metrou în perioada septembrie 2018 - iulie 2021.

Citeste si:
Reacția USR la planul lui Rădoi de a-l elimina pe Drulă: ”Arată disperarea unui sistem corupt”
Reacția USR la planul lui Rădoi de a-l elimina pe Drulă: ”Arată disperarea unui sistem corupt”
Ionuț Moșteanu, purtătorul de cuvânt al USR, a reacționat luni, 16 mai, după ce în presă au apărut stenograme ce arată că sindicaliștii lui Rădoi au vrut să plătească racheți...
Stenograme. Sindicaliștii lui Rădoi au vrut să plătească racheți ucraineni pentru capul lui Drulă. Angajații de la metrou ar fi urmat să strângă 1 milion de euro
Stenograme. Sindicaliștii lui Rădoi au vrut să plătească racheți ucraineni pentru capul lui Drulă. Angajații de la metrou ar fi urmat să strângă 1 milion de euro
În 2021, când ministrul Transporturilor Cătălin Drulă a închis spațiile comerciale de la metrou, unul dintre apropiații liderului sindical Ion Rădoi a propus o măsură extremă: angajarea...