Este imposibil ca un copil sa nu auda de bursele care cad, de pericolul ce-l pandeste pe unul dintre parinti sau chiar pe ambii de a-si piarde slujba. Din aceasta pricina, el se nelinisteste si e normal sa se intample asa. In ciuda varstei pe care o au, copiii simt gravitatea crizei. De aceea, trebuie sa se discute cu ei, vorbindu-le in cuvinte pe intelesul lor.
Burse care se prabusesc, tari pe la un pas de faliment, o datorie mondiala ce se adanceste. Iata fatete ale crizei. Si chiar daca unele cuvinte de la radio sau televiziune nu sunt simple, nici macar pentru adulti, copiii inteleg ca se petrece ceva grav, scrie Le Parisien.
Copiii simt stresul parintilor, nelinistiti din cauza incertitudinii slujbei sau a economiilor lor. Ei isi dau seama ca actuala criza are un impact direct asupra vietii: vacante la bunici si nicidecum pe malul marii, o lista mai scurta de Craciun, fara incaltaminte noua odata cu inceperea scolii.
Si atunci, cum sa vorbesti copiilor de bani, de "strangerea curelei" si de criza economica? De la ce varsta poti aborda subiectul?
Gisele George, pedopsihiatru francez, incearca sa ofere cateva raspunsuri, pe care le-am structurat ca 4 sfaturi:
1. Nu ezitati sa le-o luati inainte. Va vor pune intrebari
"Nu trebuie sa-i amagim", explica Gisele George, "copiii chiar foarte mici simt foarte bine cand exista o problema. Ei isi vad parintii intorcandu-se stresati de la serviciu, plangandu-se de facturi incarcate, mustrandu-i pentru lucruri care pareau mai putin importante inainte: consum prea mare de apa sau de lumina".
Trei intrebari foarte simple li se pot pune copiilor: "Tu ai auzit discutandu-se de problema banilor? Te nelinistste? Vrei sa vorbim despre asta?". Cu usurinta, ele vor dezamorsa stresul.
2. Gasiti cea mai potrivita imagine
Falimentul Greciei este un exemplu si pentru copiii de 6 anisori, daca stiti sa raportati explicatiile lumii lor. Le puteti spune ca tarile sunt copiii aflati in curte, intr-o recreatie, jucandu-se. Unii au doar doua bile, altii 15. Acestia din urma trebuie sa cedeze din bilele lor, ca sa se poata juca impreuna cu ceilalti. E un gest de solidaritate. In cazul copiilor mai mari, bilele se inlocuiesc, de exemplu, cu locurile de la cinematograf.
3. Ajutati-i sa inteleaga valoarea banului
Exista un numar mare de copii care nu-si dau seama ca in spatele unui singur click la calculator stau parintii. Acestia platesc abonamentul la Internet. Tot ei, copiii, nu realizeaza ca SMS-urile nelimitate incarca factura telefonica.
E un moment bun sa priceapa ca in societate lucrurile au valoare materiala si ca portofelul parintilor nu e un put fara fund. Va trebui sa-i responsabilizati si, pentru fiecare activitate facuta in gospodarie, sa-i recompensati.
4. Determinati-i sa fie solidari
Sfarsitul unei luni este problematic. Atunci se contorizeaza totul. Familia e nevoita sa stranga cureaua. Copiii sunt capabili sa inteleaga si chiar sa participe la efortul comun. O reuniune de familie, in care se stabileste ca fiecare sa reduca din nevoile pe care le are, e binevenita.
Macar simbolic, li se da sansa micutilor sa faca si ei propriul lor plan de economii. Sa ceara mai putine bomboane sau sa nu-si schimbe mereu consola de joc.