Pandemia copiilor: trei luni de lectii pierdute, dar o mare lectie de viata castigata

Copiii au pierdut enorm in perioada scolii online, de la cunostinte la relatii sociale si prietenii. Au pierdut, probabil, si la capitolul relatiilor cu propriii parinti, care au fost nevoiti sa-si sporeasca autoritatea si sa intre si in rolul profesorilor. A fost greu pentru toata lumea si probabil va mai fi. Pe de alta parte, perioada aceasta poate fi si o mare lectie de viata, atat pentru cei mici, cat si pentru cei mari. Poate ca au incheiat anul scolar fara sa fi priceput prea bine adunarea cu trecere peste ordin, poate nu stiu pe de rost raurile care traverseaza tara, nici comentariile despre Harap Alb si nici ce sunt acelea polinoame, dar ar fi putut invata urmatoarele:

Ca familia e o echipa, iar pentru binele psihic al fiecarui membru, sarcinile trebuie impartite. Daca mama pune in farfurie, tata spala vasele, copiii duc gunoiul si fac diverse sarcini in casa. Desi mama pare uneori supererou si se misca cu viteza luminii, nu e nici corect, nici sanatos, ca toata gospodaria sa stea in carca ei. Viata in izolare si traiul in 3, 4, 5, 24 de ore din 24, le-ar fi putut arata, mai mult ca oricand, ca in familie exista deopotriva drepturi si responsabilitati.

Ca regulile, atata timp cat nu sunt absurde, trebuie respectate. Poate fi cool sa te revolti impotriva sistemului, de foarte multe ori ai toate motivele sa o faci, dar sa sfidezi boala si chiar moartea nu e niciodata cool.

Ca daca te uiti la TV nu se cheama ca esti informat. Ca datele corecte nu vin niciodata din surse obscure, ca trebuie sa distingi si sa cerni cu propriul creier graul de neghina.

Ca sunt multe lucruri in viata pe care le putem controla, dar si altele asupra carora nu avem nicio putere. Ca uneori, tot ceea ce poti sa faci este sa astepti.

Ca fac parte dintr-un tot, ca nu sunt buricul pamantului si ca uneori trebuie sa puna binele celor vulnerabili deasupra interesului si a confortului personal.

Ca vacantele in strainatate, petrecerile, aniversarile, vizitele la prieteni, mesele la restaurant pot deveni, intr-o clipa, privilegii. Ca lumea se poate intoarce cu susul in jos in orice secunda si nu ne ramane decat sa ne adaptam. Ca Jurnalul Annei Frank nu e doar o poveste emotionanta...

Ca si parintii sunt vulnerabili, ca uneori clacheaza si rabufnesc, iar asta nu e neaparat o problema. Ca mama si tata au si ei emotii, dezamagiri, frustrari, pe care, in situatii de stres si tensiune, ajung sa nu le mai gestioneze corect. Dar ca, atata timp cat la finalul zilei nu raman lucruri neexplicate, scuze necerute si imbratisari neimpartasite, e totul ok.

Autor: Theodora Fintescu

De ce postul nu este pentru toată lumea. Medicii îl interzic pentru anumite persoane

Postul Paștelui este cel mai aprig și mai lung de peste an. Puțini știu însă că postul nu este pentru toată lumea, iar anumite persoane nu trebuie să țină post deoarece le poate face...

Zeci de persoane au fost ucise, printre care mai mulți copii, după un atac asupra taberei de refugiaţi Al-Maghazi, din centrul Gaza

Cel puţin 13 persoane au fost ucise, inclusiv şapte copii, şi peste 25 au fost rănite după ce un atac a vizat marţi tabăra de refugiaţi Al-Maghazi, din centrul Gaza, potrivit oficialilor...