Psihologie pe intelesul tau, cu Alexandra Demian: Rivalitatea intre frati

O familie intregita prin aparitia copiilor poate reprezenta de multe ori indeplinirea unei dorinte, iar atunci cand exista armonie intre membrii acesteia, inclusiv intre cei mici, se creeaza o lume de vis.

In schimb, se aduce in discutie problema rivalitatii dintre frati, indiferent de diferenta de varsta a acestora sau de etapa lor de dezvoltare.

In rivalitatea fraterna, copilul se confrunta cu sentimente de furie rezultate din dorinta de a fi cel mai iubit de catre parintii sai, dar si de dorinta de a fi cel mai bun in competitia cu fratele sau fratii sai, explica pentru Ziare.com psihoterapeutul Alexandra Demian.

Intaiul nascut

Cel mare este gelos pe cel mic, deoarece primeste in mod spontan o parte din atentia si din iubirea care i se cuveneau lui si totodata este mai putin supus presiunilor si cerintelor.

Cel mic este gelos pe cel mare, care are mai multe puteri si drepturi si ocupa o pozitie mai stabila in cadrul familiei.

Copilul cel mare dintr-o familie isi ocupa pozitia in cadrul acesteia ca fiind cel dintai, indiferent de numarul de frati care vor veni dupa el. Putem spune ca i se confera un statut privilegiat in timpul in care este singurul copil al familiei, dar si in perioada de dupa aparitia unui fratior sau unei surioare. Din aceasta postura, poate cunoaste numeroase beneficii, dar si nemultumiri.

Castigul cel mai mare al faptului de a fi primul este acela ca la un moment dat a primit intreaga atentie a parintilor sai. A trait experienta unicitatii si a sentimentului de a nu imparti ceva cu cineva, fara sa poata constientiza aparitia unor momente in care va putea intra in competitie si sa aleaga sa lupte pentru ceea ce-si doreste cel mai mult.

Desi are statutul de a fi in mare parte privilegiat ca fiind cel dintai, el poate cunoaste o emotionalitate negativa proeminenta prin trairea frustrarii, tristetii, furiei odata cu aparitia "rivalitatii".

Aceasta rivalitate este intretinuta si de atitudinea parintilor, care fara sa vrea neaparat acest lucru ii confera copilului cel mare un rol parental, manifestat prin ingrijirea sau educarea celor mai mici, transferand multe dintre responsabilitati pe umerii acestuia, fara a percepe corect care sunt adevaratele lui nevoi.

De aici rezulta una dintre preocuparile comportamentale ale primului nascut - de a recastiga dragostea parinteasca. De aici apare de multe ori conformismul, dedicarea sau, din contra, revolta si crearea de rezistente impotriva cerintelor parintilor.

Este necesar pentru sine sa gaseasca strategii si adaptari creative pentru a obtine atentia parintilor.

Mezinul

Copilul cel mic este mai putin supus nevoii de a intra in competitie cu fratii sai, deoarece el primeste de drept, prin pozitia sa, grija si atentia parintilor. Relaxarea lui vine si din atitudinea parintilor, care sunt si ei la randul lor mai relaxati si ii confera mai multa libertate.

Capcana, in acest caz, este ca prin atitudinea mai neglijenta mezinul se poate dezvolta intr-o atmosfera lipsita de disciplina, care de asemenea poate avea efecte negative asupra capacitatii sale de a lua decizii.

Totodata, el adopta o pozitie slaba in familie, deoarece va fi mai mereu protejat de parinti sau de ceilalti copii mai mari.

Si cel mic este nevoit de multe ori sa adopte strategii prin care sa obtina ceea ce-si doreste. Face asta printr-o manipulare demonstrativa, suparandu-se sau incercand sa fie fermecator.

Sistemul creat de frati este ca un subsistem in cadrul familiei si are un rol deosebit de important in dezvoltarea rolurilor lor pe mai departe, dar si a unor deprinderi relationale pe care le vor utiliza in interactiunile lor viitoare: negocierea, cooperarea, competitia, sprijinul reciproc sau atasamentul.

Astfel, o rivalitate gestionata de cei mici poate reprezenta o etapa importanta in dezvoltarea lor ca si forma a unei maturizari viitoare.

Psihologie pe intelesul tau, cu Alexandra Demian: Ce probleme psihice ascunde fenomenul selfie

Ce putem face ca parinti pentru eliminarea rivalitatii sau cel putin atragerea aspectelor sale pozitive?

Cel mai important aspect este acela de a oferi atentie nevoilor fiecarui copil in parte, oferindu-le timp petrecut atat impreuna, dar si separat.

In privinta certurilor existente, este important sa incercam sa nu gasim un vinovat, sa-i invatam sa le aplaneze fara a fi arbitru, ci din contra, sa oferim un spatiu pentru a-si exprima fiecare opiniile, plangerile in incercarea de a gasi o solutie potrivita.

Important este de asemenea sa nu facem comparatii. Fiecare copil are trasaturi diferite de personalitate, precum si asteptari diferite in ceea ce priveste modul in care se asteapta sa primeasca atentie si apreciere din partea celorlalti.

Trebuie sa evitam sa facem comparatii sau sa plasam pe unul dintre ei pe o pozitie de superioritate, deoarece riscam sa nastem complexe de inferioritate pentru celalalt.

Psihologie pe intelesul tau, cu Alexandra Demian: Cum crestem increderea in sine la copii

Nu in ultimul rand, este important sa nu ne ghidam dupa o egalitate falsa, cu care incercam sa-i abordam, ci sa tinem cont de varsta si nivelul fiecaruia de dezvoltare.

Alexandra Demian, psihoterapeut PsiConcept

Daca aveti vreo intrebare pentru expertii colaboratori ai Ziare.com, va invitam sa le-o adresati printr-un comentariu sau printr-un mail pe adresa sugestii@ziare.com.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...