Psihologie pe intelesul tau, cu Mihaela Oancea: Relatia defectuoasa cu mancarea

Daca ne uitam in orice ziar sau revista este imposibil sa nu gasim cel putin un articol care face referire la a manca - fie ca este vorba despre nutritie, cum sa mancam sanatos, despre cum sa ne pastram silueta, ce rol au diferite alimente - cat de bine ne fac sau cat de nocive sunt, diete sau chiar despre banalele retete.

De ce este mancarea atat de importanta

De cand ne nastem, unul dintre cele mai importante lucruri din viata noastra este acela de a fi hraniti. Mama ne hraneste la san, tinandu-ne in brate. A manca devine astfel o actiune in care noi nu numai ca ne hranim fizic, dar si emotional - in bratele mamei ne simtim protejati, iubiti, suntem in contact cu corpul ei, ne e cald - ne sunt astfel satisfacute o multime de nevoi emotionale.

Putem spune ca, de foarte devreme, este posibil sa se creeze o asociere intre a manca si satisfacerea nevoilor emotionale, explica pentru Ziare.com psihoterapeutul Mihaela Oancea.

Crestem apoi si incercam noi mancaruri - suntem curiosi si incepem sa exploram gusturi si texturi, culori, mirosuri. Incepem sa intelegem ca putem avea control asupra a ceea ce mancam si ca ne hranim daca vrem.

Parintii sunt ingrijorati si fac adesea un mare caz atunci cand copiii lor refuza hrana. De multe ori se acorda o atentie deosebita acesteia si intrebarile "ai mancat azi", "ce ai mancat", "cat ai mancat" devin zilnice si este cel mai uzual mod in care parintii le arata copiilor grija, protectia si ocrotirea.

Se merge la cumparaturi adesea "ca sa cumparam ceva de mancare", una dintre preocuparile principale ale mamelor este "azi ce mai mancam", "ce sa gatim azi". Mancarea poate deveni astfel, fara sa realizam, un punct central al existentei.

Adesea micul dejun sau cina se servesc in familie. De aceea, masa este un moment de socializare, in care suntem impreuna cu ceilalti. De multe ori este unicul moment in care familia se intalneste, comunica, afla noutati unii despre altii.

Este important de mentionat faptul ca macarea are legatura si cu traditiile - se gatesc anumite preparate pentru sarbatori, sunt ornate si arata placut ochiului. A manca devine astfel bucurie si placere. Mesele traditionale de sarbatori sunt un alt motiv de socializare cu prietenii sau cu familia extinsa - bunici, rude, prieteni.

Sa nu uitam ca, la petrecerile de ziua cuiva, unul dintre momentele importante este servirea tortului - intotdeauna un prilej de bucurie si explorare gustativa. La fel se intampla si la o nunta - cei doi miri taie tortul - simbolizand lucrurile facute in cuplu, in doi.

Ceea ce mancam, cum mancam este influentat de cultura si de traditii. Toate acestea reprezinta factori in functie de care ne dezvoltatm obiceiurile si comportamentele referitoare la mancare si a manca. Sunt factori care tin de familie, de noi ca indivizi, de relatiile sociale, de cultura.

De ce mancam?

Rolul mancarii este in primul rand de a ne hrani - ne asiguram necesarul de vitamine, proteine, minerale. Mai mult, este obtinuta energia de care organismul nostru are nevoie ca sa traiasca si sa se dezvolte. Sistemul nostru imunitar este intarit prin aportul de nutrienti.

Avantajele acestei activitati

- stimuleaza simturile: vaz - prin culori si forma, tactil - prin textura, gustativ si miros.

- este o hrana emotionala - ofera protectie, creeaza conexiune, placere, multumire, calmeaza, ne elibereaza de stres, ne protejeaza de tristete, singuratate si plictiseala - ne alina emotional pentru ca poate substitui o emotie pe care nu vrem sa o simtim

- este un motiv de socializare, de bucurie, de companie, de sarbatoare

- incurajeza explorarea, descoperirea, stimuleaza curiozitatea, creativitatea

- ne tine mintea ocupata, ne creeaza starea de "fac ce vreau"

- este o recompensa - confirma o anumita pozitie, forta (atunci cand ne permitem de exemplu sa mergem la un restaurant scump)

- este un prieten foarte bun pentru ca este acolo intotdeauna cand avem nevoie de ea, ne satisface nevoile rapid

Cum stim daca mancam pentru a ne hrani corpul sau a ne hrani emotia

Este de ajutor sa facem distinctia intre foamea de a ne hrani si foamea emotionala - cand mancam pentru a ne hrani, ne umplem stomacul, nu golurile si nevoile emotionale. De aceea, atunci cand am vrea sa mancam ceva, este important sa ne intoarcem atentia catre noi si sa ne intrebam care este motivul pentru care simtim asta.

Este necesar sa stim ca foamea pentru a ne hrani apare in mod gradat, pe cand cea emotionala o simtim deodata si avem trairea ca este neaparat necesar sa o satisfacem instantaneu, imediat. Daca mancam pentru ca ne e foame, nu ne simtim apoi rau cu noi insine, pe cand a manca emotional ne face sa ne simtim vinovati, fara control, rusinati.

Ce e de facut?

Este important sa ne intelegem compartamentul propriu in legatura cu mancarea, sa incercam sa constientizam in ce mod a fost construit, cum a fost influentat de factorii enumerati mai sus, sa ne cream o relatie sanatoasa cu noi insine pentru a ne asigura sanatatea fizica si emotionala.

Nu ne este de folos sa incercam sa ne supunem unor diete atat timp cat vor fi in conflict dorinta de a ne simti liberi, de a simti placere si dorinta de a fi in control.

Si, nu in ultimul rand, sa intelegem ca oricat de mult am manca pentru a substitui emotii rezultatele nu vor fi niciodata aceleasi ca atunci cand am avea curajul de a ne confrunta cu acestea, de a creste si a ne dezvolta ca fiinte umane.

Mihaela Oancea, psihoterapeut

Cabinet

Servicii Psihologice

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...