De ce tinerii nu au votat, dar au iesit masiv in strada la proteste? Explicatia psihologului

De aproape doua saptamani mii de oameni ies in strada, in Bucuresti si multe alte orase ale tarii. E un fenomen atipic Romaniei.

Daca motivele protestului sunt cunoscute, nu poti sa nu te intrebi de unde aceasta mobilizare si ce anume ii insufleteste pe acesti oameni sa iasa in numar mare in strada, zi de zi, fie ger, fie ninsoare. Si cum de tocmai cei tineri, care au cam lipsit de la vot in decembrie, sunt cei care protesteaza acum.

Potrivit lui George Chiriacescu, psiholog clinician si psihoterapeut adlerian (www.animaetanimus.ro), "de cele mai multe ori, sentimentul de pericol, de nedreptate, perspectivele unor desfasurari de evenimente ce pot aduce prejudicii devin bazin de energie psihologica pentru a lua pozitie, pentru a actiona pentru preintampinarea acestora".

Ne amintim ca, la alegerile parlamentare din decembrie 2016, mai putin de o treime (29%) dintre tinerii cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani au votat. Asa arata statistica data publicitatii de Biroul Electoral Central (BEC).

Si cei cu varste cuprinse intre 25 si 34 de ani au cam lipsit de la vot atunci. S-au prezentat doar 32%. In segmentul de varsta 35-44 de ani au votat 42%.

Reamintim ca prezenta la nivel national a fost de 39,4% - a doua cea mai scazuta rata dupa cea de la alegerile parlamentare din 2008, cand au votat doar 39,2% dintre romani.

Si atunci cum se explica prezenta masiva a tinerilor in strada, zilele acestea, in conditiile in care la vot au absentat?

"Educatia sociala este un proces de durata si este compusa dintr-o cunoastere empirica a lumii, dar si dintr-o modelare comportamentala, mai exact, prin invatarea si asumarea modelelor si comportamentelor celor pe care ii valorizam.

Iesitul la vot il vad ca pe o asumare a vietii sociale, o implicare activa in viata comunitatii. Acesta nu este modelul pe care sa il primim in familie sau in scoala.

Mai exista un aspect care, in acest moment, este mult mai redus: in grupurile mari responsabilitatea este cedata celor din jur. 'Lasa ca se duc ceilalti..', 'dar ce, fara mine nu se poate?', 'lasa ca eu tot nu contez' (dar restul, da). Sunt diferite tipuri de a aborda aceasta situatie si care toate au acelasi fond: cedarea raspunderii catre cei din jur.

Tinerii au o abilitate mai mare de a cauta solutii noi. Nevoia de siguranta, de predictibilitate, fie ea chiar una cu probleme, este mai de dorit in maturitatea tarzie".

Cat despre ce a declansat aceasta schimbare brusca la care asistam, "este foarte posibil ca deciziile luate sa fi creat perspective care au generat un sentiment de panica, de nesiguranta pentru viitor. Cand fiecare isi asuma raspunderea pentru comunitate, atunci implicarea se vede in cele mai variate forme".

Am tot auzit zilele acestea vorbindu-se despre doua Romanii, despre o tara scindata in doua sau chiar in mai multe parti. Asa sa stea lucrurile?

"Nu cred ca este vorba de scindare, ba chiar cred ca este o interpretare fortata a ceea ce se intampla in aceasta perioada.

Relatiile sociale, cele cu familia, cu prietenii, desigur, se pot tensiona din cauza discutiilor cu tema politica, dar relatiile trainice, construite in ani, nu se rup din asemenea cauze.

Teza aceasta, cu doua Romanii, care se aude de mult timp, poate chiar de la mineriade, nu s-a demonstrat niciodata, insa, ca fiind una consistenta", ne-a spus specialistul.

Romania, ca societate, se schimba in aceste momente? Iar aceasta schimbare, daca exista, e una reala sau doar o faza? La aceste intrebari, raspunsul psihoterapeutului e ca poate fi vorba despre un inceput. Un inceput al asumarii constiintei civice, cu participare activa in comunitate.

"In psihologia individuala, unul dintre cele mai importante concepte este cel de Gemeinschaftsgefuhl - spirit comunitar, concept care tocmai despre asumarea constiintei civice vorbeste. Despre asumarea ei, participarea activa in comunitate si modelarea acestui tip de atitudine in generatiile viitoare", explica George Chiriacescu.

Din pacate, inca nu putem sti daca e doar o faza trecatoare sau nu. Ce trebuie insa sa retinem e ca orice schimbare incepe cu noi.

Peste 6000 de români din străinătate s-au înscris pentru a vota prin corespondență la alegerile prezidențiale. Termenul limită pentru înregistarea alegătorilor la parlamentare

Perioada în care alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate puteau să se înscrie pentru a vota prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale s-a încheiat. Astfel,...

Mircea Geoană: ”Un nou gest jignitor şi ostil din partea Austriei, la adresa României!”

Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidențiale, a reacționat după ce Austria s-a opus din nou aderării României la spațiul Schengen pe cale terestră. Geoană a catalogat...