Psihologie pe intelesul tau, cu Mihaela Oancea: Despre ingrijorari exagerate

Majoritatea ne ingrijoram uneori daca am incuiat usa la plecarea din locuinta, ne temem de o boala grava sau, cei care au permis de conducere, se tem ca ar putea lovi pe cineva intr-un moment de neatentie. Care este insa limita acestor ingrijorari, unde este granita dintre normalitate si anormalitate?

Ce sunt obsesiile si cum "functioneaza"?

Obsesiile sunt idei, ganduri, impulsuri, imagini persistente experiementate ca intruzive si neadecvate si care cauzeaza o anxietate puternica sau o afectare marcanta a calitatii vietii persoanei. Individul este constient de aceste idei si ganduri, realizeaza ca sunt produsul mintii sale, dar are sentimentul ca sunt in afara controlului sau, ca ii sunt straine, si, chiar daca isi doreste sa nu le mai aiba, nu le poate opri.

Persoana care traieste astfel de obsesii incearca sa le ignore, sa le suprime sau sa le neutralizeze cu un alt gand sau o alta actiune, in ultimul caz fiind vorba vorba de compulsie. Adica, individul care are idei, ganduri, impulsuri sau imagini persistente, le va neutraliza cu alte ganduri sau actiuni care il vor face sa se simta in control, in siguranta.

De exemplu: daca mi-e teama ca o sa ma imbolnavesc din cauza bacteriilor, ma voi spala pe maini extrem de des si foarte temeinic, uneori ajungand sa-mi provoc rani. Daca eu cred ca las aragazul deschis, il voi verifica extrem de des, ma voi intoarce din drum sa il verific de nenumarate ori. Daca sunt sigur ca mi se va intampla ceva rau, voi suprima acest gand cu o rugaciune repetata de foarte multe ori sau chiar numarand pana la zece.

Cel mai bun exemplu in prezentarea unei astfel de situatii este filmul cu Jack Nicholson, "As good as it gets", in care el joaca rolul unei persoane afectatata de acest comportament, explica pentru Ziare.com psihoterapeutul Mihaela Oancea.

Ca sa putem spune ca nu este vorba doar de o ingrijorare normala, obsesiile sau compulsiile trebuie sa afecteze profund viata persoanei, sa fie consumatoare de timp (sa ia mai mult de o ora pe zi), sa intefereze profund cu functionarea profesionala, sociala, sa-i afecteze in mod semnificativ relatiile cu ceilalti.

De notat e faptul ca temerile excesive in legatura cu problemele de viata curente, cum ar fi problemele financiare, de scoala, de seviciu, nu sunt considerate a fi obsesii.

Cele mai intalnite cazuri de idei si ganduri obsesive sunt referitoare la: imbolnaviri, contaminarea cu bacterii, de a rani pe cineva apropiat sau un strain, nevoia de a organiza lucrurile foarte amanuntit sau nevoia de simetrie, ingrijorari legate de lucruri simple, cum ar fi incuiatul usii, stingerea aragazului, de a nu uita ceva in priza, fantasme despre a fi omorat, violat sau jefuit.

Trasatura esentiala a obsesiilor este aceea ca ele provoaca anxietate, teama - in esenta teama de a nu fi in siguranta si teama de a pierde controlul. Neutralizarea lor prin compulsii (alte actiuni sau ganduri, cum ar fi numaratul, spalatul pe maini, ordonarea minutioasa a lucrurilor, repetarea unei rugaciuni etc) are ca scop relaxarea, depresurizarea, recastigarea controlului si a sigurantei.

Ce este de facut?

Individul care are o astfel de tulburare isi doreste sa poata opri aceste ganduri sau idei, insa simte ca sunt in afara controlului sau. De aceea, se recomanda psihoterapia ca metoda de a atenuare si de vindecare.

O astfel de situatie este necesar sa fie abordata in mod holist, adica din mai multe directii. Primul pas este de acceptare a gandurilor si ideilor obsesive, ele fiind simptome ale anxietatii. Inainte de aparitia lor, cu siguranta a existat o teama generalizata, care ulterior s-a particularizat in aceste obsesii.

De aceea, in mare parte, procesul psihoterapeutic se concentreaza pe intelegerea cauzelor starii de anxietate, pe continutul acesteia, pe nevoia de control si pe gasirea unor solutii eficiente de adaptare, de creare a sentimentului de siguranta intr-un mod realist.

Mihaela Oancea, psihoterapeut

Cabinet

Servicii Psihologice

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...