De cine a fost creată limba artificială a păcii, urâtă de Hitler și de Stalin deopotrivă

Duminica, 14 August 2022, ora 22:25
3930 citiri
De cine a fost creată limba artificială a păcii, urâtă de Hitler și de Stalin deopotrivă
Limba Esperanto a fost creata in 1887 FOTO Pixabay

La sfârșitul anilor 1800, orașul Białystok, care a fost cândva polonez, apoi prusac, apoi rus, iar astăzi face parte din nou din Polonia, a fost un centru de diversitate, cu un număr mare de polonezi, germani, ruși și evrei de rit așkenaz, vorbitori de idiș. Fiecare grup vorbea o limbă diferită și privea cu suspiciune membrii celorlalte comunități.

Ani de zile, LL Zamenhof – un evreu din Białystok care se pregătise ca medic la Moscova – visase la o modalitate prin care diverse grupuri de oameni să comunice ușor și pașnic.

La 26 iulie 1887, a publicat ceea ce se numește acum „Unua Libro” sau „Prima carte”, care a introdus și descris Esperanto, o limbă pe care a petrecut ani de zile proiectând-o în speranța că va promova pacea printre oamenii lumii.

Vocabularul Esperanto este extras în mare parte din engleză, franceză, germană, greacă, italiană, latină, poloneză, rusă și idiș, deoarece acestea erau limbile cu care Zamenhof familiar. Din punct de vedere gramatical, Esperanto a fost influențată în primul rând de limbile europene, dar, în mod interesant, unele dintre inovațiile Esperanto este o asemănare izbitoare cu caracteristicile găsite în unele limbi asiatice, cum ar fi chineza.

În prezent, 135 de ani mai târziu, Europa este din nou sfâșiată de violență și tensiuni, în special de războiul dintre Rusia și Ucraina, care este cel puțin parțial condus de o dezbatere politică despre diferențele lingvistice. Din păcate, conflictele legate de limbă sunt frecvente în întreaga lume.

Promisiunea păcii printr-o limbă comună nu a prins încă pe scară largă, dar există probabil până la 2 milioane de vorbitori de esperanto în toată lumea. Și încă se răspândește, chiar dacă încet.

O limbă pentru toți

După ce a crescut în mediul multicultural, dar neîncrezător din Białystok, Zamenhof și-a dedicat viața construirii unei limbi care spera că ar putea contribui la promovarea armoniei între grupuri. Scopul nu a fost să înlocuiască prima limbă a nimănui. Mai degrabă, Esperanto ar fi trebuit să servească drept a doua limbă universală care ar contribui la promovarea înțelegerii internaționale și a păcii.

Esperanto este ușor de învățat. Substantivele nu au gen gramatical, așa că nu trebuie să vă întrebați niciodată dacă un tabel este masculin sau feminin. Nu există verbe neregulate, așa că nu trebuie să memorați tabele complexe de conjugare. De asemenea, ortografia este în întregime fonetică.

În „Unua Libro”, Zamenhof a subliniat cele 16 reguli de bază ale Esperanto și a oferit un dicționar. Această carte a fost tradusă în peste zece limbi, iar la începutul fiecărei ediții, Zamenhof a renunțat definitiv la toate drepturile personale asupra creației sale și a declarat Esperanto ca fiind „proprietatea societății”, potrivit profesorului Joshua Holzer de la Westminster College.

Curând, Esperanto s-a răspândit în Asia, America de Nord și de Sud, Orientul Mijlociu și Africa. Începând cu 1905, vorbitorii de Esperanto din întreaga lume au început să se adune o dată pe an pentru a participa la Congresul Mondial al Esperanto pentru a celebra – și a folosi – limba.

Între 1907 și moartea sa în 1917, Zamenhof a primit 14 nominalizări la Premiul Nobel pentru Pace, deși nu l-a câștigat niciodată.

Continuând munca lui Zamenhof, Asociația Universală Esperanto, o organizație care încearcă să încurajeze relațiile dintre oameni prin utilizarea Esperanto, a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace de peste 100 de ori, ca recunoaștere a „contribuției sale la pacea mondială, permițând oamenilor din diferite țări să intre în relații directe fără bariere lingvistice”. Până acum, nu a câștigat niciodată premiul.

Lupte și succese

După Primul Război Mondial, Liga Națiunilor – predecesorul Națiunilor Unite – a fost fondată în speranța de a preveni conflictele viitoare. La scurt timp după aceea, delegatul iranian la Liga Națiunilor a propus ca Esperanto să fie adoptat ca limbă a relațiilor internaționale.

Cu toate acestea, această propunere a fost respinsă de delegatul francez, care se temea că limba franceză își va pierde poziția de prestigiu în diplomație. În 1922, guvernul francez a făcut un pas mai departe și a interzis predarea Esperanto în toate universitățile franceze pentru că ar fi fost un instrument de răspândire a propagandei comuniste.

În mod ironic, viața în spatele Cortinei de Fier nu a fost mult mai ușoară pentru vorbitorii de esperanto. În Uniunea Sovietică, se presupunea că esperantiștii fac parte dintr-o „organizație internațională de spionaj”. Mulți au fost persecutați și au pierit mai târziu în timpul Marii Epurări a lui Stalin.

Potrivit lui Hitler, Esperanto era dovada unui complot evreiesc de a ocupa lumea. În timpul celui de-al Treilea Reich, Gestapo a primit ordine specifice pentru a căuta descendenții lui Zamenhof. Toți cei trei copii ai săi au murit în Holocaust – la fel ca mulți vorbitori de Esperanto.

În ciuda unor astfel de evenimente, în 1954, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, mai cunoscută sub numele de UNESCO, a adoptat o rezoluție prin care recunoaște – și intră într-o relație cu – Asociația Universală Esperanto, care a deschis ușa pentru ca mișcarea Esperanto să fie reprezentată la Evenimente UNESCO legate de limbă.

În 1985, UNESCO a adoptat o rezoluție prin care încuraja țările să adauge Esperanto în programele lor școlare. Mai recent, UNESCO a declarat anul 2017 drept Anul Zamenhof, iar de atunci, jurnalul său emblematic – Curierul UNESCO – a avut o ediție în limba esperanto publicată trimestrial.

În mai 2022, a existat un grup de Esperanto la stația Amundsen-Scott South Pole din Antarctica.

O șansă pentru pace

Astăzi, Esperanto este vorbită de entuziaști din întreaga lume, inclusiv în Antarctica. Există acum o gamă largă de resurse gratuite de esperanto online, inclusiv Duolingo, lernu!, Dicționarul ilustrat complet de Esperanto, Manualul complet de gramatică esperanto și Google Translate.

Esperanto are și propria ediție a Wikipedia și, în prezent, există mai multe intrări Wikipedia scrise în esperanto decât articole în daneză, greacă sau galeză.

În Esperanto, cuvântul „Esperanto” înseamnă „cel care speră”. Unii ar putea argumenta că este idealist de crezut că Esperanto ar putea uni omenirea, mai ales în mijlocul unui alt război major.

Dar chiar și cele mai violente războaie nu se termină fără discuții de pace – care necesită adesea ca traducătorii să interpreteze limbile părților opuse. Zamenhof s-a întrebat dacă violența în sine ar putea fi mai puțin obișnuită dacă un limbaj neutru ar putea ajuta oamenii să-și reducă diviziunile.

Citește și:
Istoria zbuciumată a scandalurilor de plagiat din guvernul Ciuca. Cine sunt ceilalți doctoranzi din Executiv
Istoria zbuciumată a scandalurilor de plagiat din guvernul Ciuca. Cine sunt ceilalți doctoranzi din Executiv
Guvernul condus de Nicolae Ciucă s-a confruntat încă de la început cu scandaluri privind acuzații de plagiat, care au condus până la demisii din partea mai multor miniștri, în timp ce...
Scandal total între Șoșoacă și George Simion la protestul din Piața Victoriei: „Trădătorul rămâne trădător! Simioane, Iudă!” VIDEO
Scandal total între Șoșoacă și George Simion la protestul din Piața Victoriei: „Trădătorul rămâne trădător! Simioane, Iudă!” VIDEO
Senatoarea Diana Şoşoacă a adus acuzații grave la adresa liderului AUR George Simion în timpul protestului de duminică, 2 octombrie, din Piața Victoriei din București. Senatoarea și-a...