Justitia din Romania, analizata de un fost magistrat german: Condamnarea lui Dragnea este unul din succesele luptei anticoruptie

Fostul judecator german Ingrid Henlein a publicat la sfarsitul anului trecut o analiza a modificarilor legislative care privesc Justitia din Romania. Concluzia: institutiile europene privesc cu ingrijorare crescanda situatia statului de drept din tara noastra.

"Combaterea coruptiei in Romania - terminata? Ce intreprinde Guvernul Romaniei ca sa slabeasca Justitia pentru cauze penale si sa o deturneze de la acest demers", este titlul articolului care a fost publicat in revista de specialitate "Betrifft Justiz" - Cu privire la Justitie.

Potrivit sursei citate, Heinlein a fost judecator, presedinte de complet, la Tribunalul pentru cauze in materia dreptului muncii din Dusseldorf.

Autoarea precizeaza ca pentru a redacta acest articol a folosit ca surse rapoartele MCV realizate de Comisia Europeana si declaratii ale unor asociatii de magistrati din Romania. "In cursul unui vizite in Romania, autoarea a avut si ocazia sa poarte o serie de discutii cu judecatori si procurori romani. Din ratiuni evidente, numele acestora nu vor fi mentionate aici", explica Heinlein.

Despre "prezentele tacute"

Fostul magistrat arata ca, dupa Ungaria si Polonia, Romania este al treilea stat membru al UE care isi restructureaza fundamental sistemul sau judiciar, "totul fiind acompaniat de proteste, prezente tacute, strangerea de semnaturi initiata de judecatori si procurori, precum si de demonstratii ale societatii civile."

In articol sunt trecute in revista toate modificarile majore aduse legislatiei si modul in care Guvernul si coalitia de la putere au facut aceste schimbari. Heinlein mentioneaza discusul public al politicienilor, in cazul afirmatiilor privind existenta "statului paralel" sau cele privind protocoalele procurori-SRI.

"Aceste intelegeri sunt folosite de guvernul roman ca proba pentru afirmatia sa ca in Romania ar exista un stat paralel, format din serviciile secrete, o parte din aparatul judiciar si presedintele Klaus Johannis. De fapt, este vorba despre o tentativa de inducere in eroare a opiniei publice si a institutiilor europene", explica autoarea.

"Destructurarea" DNA

Heinlein trece in revista toate modificarile legislative aduse Legilor Justitiei si Codurilor Penale, dar scrie si despre revocarea fostei sefe DNA, Laura Codruta Kovesi.

In analiza este si un paragraf dedicat modului in care activitatea DNA a fost "destructurata".

Potrivit acesteia, in raportul MCV din 25 ianuarie 2017, Comisia Europeana raporta ca DNA investigheaza in fiecare an un numar mare de cauze, deferind instantei sute de infractiuni de coruptie la nivelul cel mai inalt, precum si la nivel mediu.

Condamnarea lui Dragnea

"Din 2013, organele care se ocupa de cercetarea si urmarirea penala, precum si de judecarea cauzelor vizand infractiuni de coruptie pot sa prezinte succese bune. Printre cele mai cunoscute exemple se numara condamnarea presedintelui Camerei Deputatilor, totodata presedinte al celui mai puternic partid de guvernamant, PSD, care se numeste social-democrat, Liviu Dragnea", scrie Ingrid Heinlein

In iunie 2018, Liviu Dragnea a fost condamanat de Inalta Curte de Justitie la 3 ani si 6 luni pentru instigare si abuz in serviciu in dosarul Angajarilor fictive din Teleorman. Decizia nu este definitiva.

"Instanta a constatat atunci ca el, in calitate de presedinte regional in judetul Teleorman din sudul Romaniei, a avut grija ca unii colaboratori ai partidului sau sa fie angajati fictiv la Directia Copilului si sa fie platiti de aceasta directie. Hotararea instantei nu este inca irevocabila. Irevocabila este condamnarea sa din 2012 (cazul Referendumul - n.red.), pentru manipularea alegerilor. Din acest motiv, nu poate ajunge prim-ministru", mai scrie Heinlein.

Sistemul de justitie, slabit

Autoarea mai arata ca Guvernul si coalitia de partide care il sustin fac incercarea ca, prin pachetele lor de legi, sa ingradeasca investigatiile si urmarirea infractiunilor de coruptie prin limitarea caracterului penal si modificari procedurale.

"Si modificarea Legilor Justitiei urmareste, in parte, ingreunarea luptei impotriva coruptiei si, in plus, slabirea sistemului de justitie", concluzioneaza Heinlein.

I.S.

Ce spune USR despre reforma administrativ-teritorială propusă de PSD și Ciolacu. Cristina Prună: „Discuțiile trebuie să aibă loc în Parlament, cu toate partidele”

Cristina Prună, deputată USR și purtătoarea de cuvânt a partidului, a declarat marți, 14 ianuarie, pentru Ziare.com, că o reformă administrativ-teritorială trebuie să aibă ca principal...

Claudiu Târziu lansează un proiect de alianță AUR - SOS - POT. Ce părere are despre o eventuală fuziune

Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, a anunțat că a propus o alianță între partidele AUR, SOS și POT, toate cele trei fiind acum partide parlamentare....