Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor (FSANP) cere ca viitorul mecanism de protectie a victimelor infractiunilor sa nu fie in subordinea Directiilor judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
Motivul: banii ar putea fi deturnati catre alte interese.
"Daca banii copiilor in dificultate pot fi deturnati in interes de partid, exista acelasi risc si pentru victimele infractiunilor," arata FSANP.
Ei fac trimitere la cazul lui Liviu Dragnea, condamnat la 3 ani si 6 luni pentru instigare la abuz in serviciu in dosarul Angajarilor fictive de la Protectia Copilului Teleorman.
Reactia sindicalistilor vine dupa ce Ministerul Justitiei a pus in dezbatere publica, marti, un proiect pentru modificarea si completarea Legii 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor.
Este vorba de a pune in practica o directiva europeana veche de 3 ani, Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea si protectia victimelor criminalitatii.
Potrivit proiectului, Serviciile pentru Sprijinirea Victimelor Infractiunilor se vor infiinta in cadrul serviciilor publice de asistenta sociala de la nivelul municipiilor, oraselor, comunelor, daca numarul solicitarilor justifica existenta unui astfel de serviciu pe raza lor administrativ-teritoriala.
"Pentru ca riscul ca banii alocati pentru protectia victimelor infractiunilor sa fie deturnati in scopuri politice este cat se poate de real, consideram oportun ca acest viitor mecanism de protectie a victimelor sa nu fie gestionat de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) . De acolo s-a demonstrat ca pot fi deturnati bani pentru partid prin angajari fictive", au mai precizat sindicalistii.
"Liviu Dragnea, inca presedintele Camerei Deputatilor, este condamnat in prima instanta pentru deturnarea banilor destinati copiilor aflati in dificultate, in interes de partid.
Este, deci, extrem de posibil ca si banii destinati victimelor infractiunilor sa aiba aceeasi soarta, daca acestia raman sub control politic si daca mecanismul institutional presupune incadrarea de personal la comanda politica", arata gardienii care ar fi riscurile.
FSANP subliniaza si ca exista discrepante majore intre resursele alocate victimelor si cele alocate infractorilor.
1,2 milioane de euro/an pentru victime, versus 1,3 miliarde de euro/an pentru detinuti. Ar fi vorba de peste 1.000 de ori mai multe resurse alocate pentru infractori.
Sindicalistii au facut si un scurt inventar al costurilor achitate de statul roman celor din puscarii. Astfel, costurile estimate pentru fiecare detinut pus in libertate prin recursul compensatoriu si care recidiveaza sunt de peste 24.000 euro/recidivist.
"Estimam peste 5.000 de recidivisti din 'promotia Toader' in urmatorii ani si peste 120 milioane/an in prejudicii pentru victime, costuri sociale si de administrare a justitiei", arata FSANP.
La aceste sume s-ar adauga peste 13 milioane de euro pe an pentru sisteme de supraveghere electronica pentru detentia la domicliu si peste 500 de milioane de euro pentru despagubirile propuse a fi acordate fostilor detinuti.
In acelasi timp, potrivit proiectului de lege prvind asigurarea protectiei victimelor infractiunilor, acesta presupune cheltuieli anuale de aproximativ 1,2 milioane de euro (6.797.081 lei/an in medie) pentru infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor pentru sprijinirea victimelor infractiunilor in cadrul DGASPC.
I.S.
Ne pastram speranta... Vezi tot