Cazul in care SIIJ a vrut sa ia dosarul Dragnea - Tel Drum de la DNA a ajuns in atentia Curtii de Justitie a UE

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Duminica, 31 Martie 2019, ora 21:08
49913 citiri
Cazul in care SIIJ a vrut sa ia dosarul Dragnea - Tel Drum de la DNA a ajuns in atentia Curtii de Justitie a UE
Foto: Facebook/ Partidul Social Democrat

Modul in care procurorul Adina Florea, de la Sectia de investigare a infractiunilor din justitie (SIIJ), a incercat sa preia de mai multe ori de la DNA, dosarul Tel Drum-Liviu Dragnea, in baza unui denunt anonim, apare in cea de-a patra sesizare trimisa de magistratii romani la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) . Sesizarea a fost facuta de Curtea de Apel Brasov.

Informatia este importanta, mai ales in contextul in care, posibilitatea ca un dosar de la un parchet sa fie preluat de SIIJ, in baza unui denunt facut impotriva unui magistrat, fusese analizata intr-un raport al Grupului Statelor impotriva Coruptiei (GRECO) . Acest organism al Consiliului Europei a criticat dur infiintarea acestei Sectii Speciale.

"Pe de alta parte, posibilitatea deja analizata de GRECO privind crearea unui cadru legal prin care aceasta structura preia si alte dosare de urmarire penala in masura in care se formuleaza plangeri penale impotriva unor magistrati in legatura cu acestea, mai ales in dosare sensibile si cu impact mediatic, a devenit realitate", scrie Curtea de Apel Brasov.

In sesizarea trimisa de Curtea de Apel Brasov, magistratii romani vor ca instanta europeana sa le raspunda la 5 intrebari.

In esenta, ei vor sa afle daca recomandarile MCV sunt obligatorii pentru Romania si daca prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt in contradictie cu infiintarea Sectiei de investigare a infractiunilor din justitie (SIIJ).

Motivarea

Ziare.com a analizat motivarea Curtii de Apel Brasov care a fost trimisa la Luxemburg.

Ideile principale:

- Mii de sesizari fictive impotriva magistratilor sunt investigate de doar 15 procurori SIIJ;

- Un procuror SIIJ ajunge in situatia in care trebuie sa investigheze toate tipurile de infractiuni;

- Sediul SIIJ este in Bucuresti, dar anchetele SIIJ sunt in toata Romania, sunt cheltuieli foarte mari cu anchetele;

- Un procuror SIIJ nu poate fi cercetat de o alta structura de parchet;

- Dupa adoptarea OUG 7/2019, SIIJ este in afara controlului procurorului general;

- OUG 7/019 a fost adoptata de Guvern fara consultarea magistratilor;

- Exemplul solicitarii preluarii dosarului Tel Drum-Liviu Dragnea de la DNA confirma temerile GRECO privind preluarea dosarelor in baza unor denunturi;

- Sunt dubii ca anchetele SIIJ se pot face intr-un timp rezonabil, potrivit prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.

Modificarile legislative respecta dreptul european?

Pana in prezent, patru instante romanesti, Tribunalul Olt, Curtea de Apel Brasov, Curtea de Apel Bucuresti si de doua ori Curtea de Apel Pitesti au sesizat de cinci ori CJUE cu privire la rolul MCV si au trimis aproximativ 20 de intrebari la instanta europeana.

Cea mai recenta sesizare a fost facuta chiar vineri: Curtea de Justitie a UE a fost sesizata din nou de o instanta din Romania, pentru a 5-a oara, privind respectarea MCV de catre Legile Justitiei si Sectia pentru anchetarea magistratilor

Intrebarile trimise la CJUE privesc modificarile legislative aduse Legilor Justitiei de coalitia PSD-ALDE. Respecta sau nu legislatia europeana?

In prim plan sunt intrebarile privind infiintarea Sectiei pentru investigarea magistratilor sau numirea provizorie a sefilor Inspectiei Judiciare, facuta prin ordonanta de urgenta, la solicitarea publica a lui Liviu Dragnea.

Sesizarea de la Brasov

Dupa cum aratam, pe 5 martie 2019, Curtea de Apel Brasov a decis sesizarea CJUE. Solicitarea a fost facuta intr-un dosar in care o persoana s-a plans de magistratii care au solutionat un dosar. Cazul a fost clasat de DNA, iar acea persoana a cerut Curtii de Apel desfiintarea ordonantei. In cazul in care aceasta ordonanta ar fi desfiintata, dosarul ar trebui sa fie trimis la SIIJ.

Motivarea acestei decizii a fost redactata saptamana aceasta. Un document de 31 de pagini in care sunt prezentate modificarile Legilor Justitiei din Romania si deciziile Curtii Constitutionale.

Acestea sunt prezentate in paralele cu cerintele din Recomandarile MCV facute Romaniei, Rapoartele Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu, dispozitii din Tratatul privind Uniunea Europeana si Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Criticile

Nu in ultimul rand sunt trecute in revista rapoartele GRECO si ale Comisiei de la Venetia, privind modificarile legislative din Romania.

Curtea de Apel Brasov arata ca ambele organisme au criticat modificarile facute Legii 304/2004 de organizare judiciara, "apreciindu-se ca sunt extrem de nocive pentru magistratura, considerand necesar sa fie amanata sau suspendata aplicarea dispozitiilor in cauza, pana la data revizuirii lor totale, ori, dupa caz, abrogarea acelor prevederi care sunt in vigoare."

Numar insuficient de procurori

Curtea de Apel Brasov mai precizeaza ca inainte de infiintarea SIIJ, care are in schema doar 15 procurori, anual se inregistreaza mii de sesizari impotriva magistratilor, in care trebuie efectuat un minim de ancheta.

"Pana la infiintarea sectiei speciale, aceste sesizari erau cercetate de un numar de peste 150 de procurori din cadrul a 19 unitati de parchet (PCA, PICCJ, DIICOT si DNA) . Este evident ca acei 15 procurori din cadrul noii sectii vor fi depasiti de volumul de activitate si ca va fi afectata calitatea activitatii de urmarire penala a procurorilor din cadrul acestei sectii", explica judecatorii romani.

Procurorul multi-specializat

In plus, procurorii din aceasta sectie vor trebui sa instrumenteze orice tip de infractiune, atat timp cat aceasta este savarsita de o persoana avand calitatea mentionata de lege.

De asemenea, dispunerea structurii unice in Municipiul Bucuresti, unde cei 15 procurori isi vor desfasura activitatea, presupune obligarea magistratilor cercetati la un efort mult mai mare fata de alte categorii de persoane: deplasarea pe distante mari la audieri in timpul programului de lucru, in alta localitate, suportarea de cheltuieli excesive, aspecte de natura sa afecteze chiar buna organizare a apararii de catre respectivul magistrat.

"Mai mult, modalitatea de numire a procurorului-sef, dar si a celorlalti 14 procurori pentru care proba interviului are o pondere de 60%, nu prezinta suficiente garantii pentru un proces de selectie derulat intr-un mod impartial, aspect de natura sa se reflecte si in derularea activitatii acestei sectii", sustin magistratii romani.

Imunitatea procurorilor SIIJ si OUG 7

Curtea de Apel Brasov mai explica judecatorilor CJUE ca s-a ajuns in situatia ca procurorii SIIJ sa aiba imunitate. Deoarece doar ei se pot cerceta.

Mai mult, in urma adoptarii OUG 7/2019, SIIJ iese de sub autoritatea procurorului general si se transforma intr-un parchet separat.

"Nu in ultimul rand, raportat la modalitatea de organizare si functionare a SIIJ, apare extrem de greu de imaginat modalitatea in care procurorii din cadrul acestei Sectii ar putea ei insisi sa fie in mod real cercetati pentru eventuale infractiuni savarsite, in special cele in legatura cu serviciul.

De altfel, ultimele modificari legislative aduse Legii 303/2004, realizate prin OUG 7 din data de 19 februarie 2019 prin care s-a adaugat la art. 88^6 alineatul 6, au fost percepute ca reprezentand un pas pentru plasarea Sectiei in afara autoritatii Procurorului general, pana la transformarea acesteia, de facto, intr-un parchet separat", scrie Curtea de Apel Brasov.

SIIJ, "factor de presiune"

Judecatorii romani arata ca OUG 7/2019 a fost adoptata fara o consultare prealabila si fara avizul CSM. De altfel, CSM, in sedinta din data de 25 februarie 2019, a hotarat transmiterea unei solicitari catre Guvernul Romaniei privind abrogarea OUG 7/2019, cu exceptia unor modificari introduse urmare a solicitarii CSM.

"Pe cale de consecinta, un magistrat vizat de actiuni indreptate impotriva sa de un procuror din cadrul acestei Sectii ar putea avea perceptia imposibilitatii faptice de a-si realiza o aparare adecvata.

In conditiile in care punerea in miscare a actiunii penale impotriva unui magistrat poate conduce la suspendarea acestuia din functie, SIIJ ar putea fi perceputa, raportat la aspectele analizate tinand de organizarea si functionarea sa, ca un factor de presiune de natura sa afecteze independenta judecatorului", mai motiveaza Curtea de Apel Brasov.

Gradul de ocupare al posturilor: 40%

Instanta cere CJUE sa analizeze compatibilitatea existentei unei structuri similare SIIJ si prin prisma prevederilor din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene care garanteaza "dreptul la un proces echitabil, drept care include solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil".

Potrivit ultimelor date publicate de Consiliul Superior al Magistraturii, la data de 5 martie 2019, din cele 15 posturi de procuror prevazute pentru Sectia speciala, erau ocupate doar 6 (4 posturi de executie si 2 posturi de conducere), gradul de ocupare fiind de 40%.

Pentru comparatie, conform aceleiasi surse, in cadrul DNA gradul de ocupare al posturilor este de 73,33%, iar la DIICOT este de 90,85%.

Cazul Tel Drum - Liviu Dragnea

Situatia in care Sectia Speciala a incercat preluarea dosarului "Tel Drum- Liviu Dragnea" de la DNA apare la un capitol care privea o analiza GRECO.

"Pe de alta parte, posibilitatea deja analizata de GRECO privind crearea unui cadru legal prin care aceasta structura preia si alte dosare de urmarire penala in masura in care se formuleaza plangeri penale impotriva unor magistrati in legatura cu acestea, mai ales in dosare sensibile si cu impact mediatic, a devenit realitate", scrie Curtea de Apel Brasov.

Magistratii romani povestesc intregul caz al preluarii dosarului.

"In acest sens, din informatiile aparute in mass-media, rezulta ca, de la sfarsitul anului 2018, SIIJ a solicitat, in mai multe randuri, de la DNA, un dosar de urmarire penala in care se investigheaza savarsirea unor infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice, posibil in legatura si cu obtinerea unor fonduri europene.

In acest dosar, atat procurorul din cadrul SIIJ, cat si cel din cadrul DNA s-au declarat competenti, astfel ca a fost sesizat procurorul general al Romaniei", mai precizeaza judecatorii romani.

In continuare este prezentat comunicatul emis de Augustin Lazar, care a stabilit ca dosarul ramane la DNA, deoarece faptele au fost denuntate de un anonim.

Dubiile instantei

"In raport de aceste conditii, instanta nationala, care, in cazul de fata, are posibilitatea de a pronunta o solutie prin care dosarul de urmarire penala sa fie trimis SIIJ pentru continuarea urmaririi penale, are indoieli cu privire la efectuarea unei anchete efective in cauza si realizarea unei urmariri penale care sa asigure solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil", motiveaza magistratii romani.

Curtea de Apel Brasov considera ca exista suficiente dubii cu privire la posibilitatea ca, in cadrul SIIJ, sa se realizeze o activitate de urmarire penala care, impreuna cu actele care urmeaza a se efectua in faza de judecata, sa asigure solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil.

Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și partidul Forța Dreptei se găsește în imposibilitatea de a avea liste comune de candidați pentru alegerile din 9 iunie, după ce Biroul...
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Preşedintele USR, Cătălin Drulă, susţine că unii primari USR ar fi fost ”şantajaţi” sau ”momiţi” să treacă la PSD, în condiţiile în care de faţă era şi liderul social...
#Liviu Dragnea DNA, #Liviu Dragnea CJUE, #Liviu Dragnea Adina Florea, #cerere Dragnea CJUE, #Dragnea Tel Drum , #DNA
Comentarii
Poza Cucucorapshan
Cucucorapshan
rank 4
Poza MATAPSD
MATAPSD
rank 5
Nu conteaza, ciorapii de lina si vaselina il asteapta pe