Cum a fost inventata povestea completurilor specializate pentru a-l salva pe Liviu Dragnea de condamnare

O analiza realizata de Directia de legislatie, documentare si contencios a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la solicitarea Curtii Constitutionale (CCR) arata ca legea nu obliga Inalta Curte sa infiinteze completuri specializate.

In plus, in multe instante din Romania, toti judecatorii care fac parte din sectiile penale sunt membri ai completurilor specializate in infractiuni de coruptie.

De asemenea, potrivit Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, "specializarea" unui judecator nu este un criteriu de repartizare in cadrul aceleiasi sectii, ci doar de mutare de la o sectie la alta; cum ar fi de la sectiile civila, comerciala sau de contencios-administrativ la o alta sectie, sa zicem penala.

Documentul, trimis lui Dorneanu

Documentul CSM a fost trimis la inceputul acestei saptamani presedintelui CCR, Valer Dorneanu.

Datele din aceasta analiza, facuta in baza legislatiei in vigoare si a raspunsurilor trimise la CSM de aproximativ 50 de tribunale si curti de apel, infirma practic existenta unui posibil conflict de natura constitutionala intre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), pe tema completurilor specializate.

Sesizarea la CCR a fost facuta de vicepresedintele Camerei Deputatilor, Florin Iordache, dupa ce avocatii lui Liviu Dragnea au ridicat aceasta exceptie in fata completului de 5 judecatori de la Inalta Curte, atunci cand se judeca apelul impotriva condamnarii la 3 ani si 6 luni de inchisoare.

Liderul PSD acuza ca a fost condamnat, in prima instanta, de un complet obisnuit de 3 judecatori de la Inalta Curte si nu de unul specializat in fapte de coruptie.

CCR urmeaza sa se pronunte in acest caz pe 19 aprilie.

Colegiul "poate aproba"

In ceea ce priveste constituirea completurilor specializate, normele generale in materie se regasesc in Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara.

Art. 19 alin. (3) al acestei legi lasa la latitudinea Inaltei Curti, care "poate aproba" infiintarea unor astfel de completuri.

"La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de completuri specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora," este prevederea din lege.

De altfel, acelasi punct de vedere l-a sustinut si Inalta Curte in documentele depuse la CCR in acest caz.

Completurile specializate

CSM mai arata in documentul citat ca Legea 304/2004 privind organizarea judiciara mai stabileste ca in cadrul tribunalelor si al curtilor de apel functioneaza, "in raport cu complexitatea si numarul cauzelor", sectii sau, dupa caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionisti, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii, precum si completuri specializate pentru cauze maritime si fluviale.

Infiintarea completurilor specializate de coruptie apare in art. 29 alin. (1), modificare facuta in 2003, din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie: "Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie completuri specializate."

Consultarea CSM

CSM a consultat instantele judecatoresti pentru a vedea situatia din tara.

Potrivit documentului, in perioada 2006-2012, completurile specializate ale curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora au fost infiintate prin hotarari ale Sectiei pentru judecatori a CSM, la propunerea colegiilor de conducere ale fiecarei instante.

Dupa modificarea Legii nr. 304/2004 prin Legea nr. 76/2012, in vigoare de la 15 februarie 2013, un numar de 13 curti de apel si 34 de tribunale au comunicat faptul ca, la nivelul acestora, au functionat in continuare completuri de judecata specializate in solutionarea cauzelor de coruptie, stabilite prin ordin/decizie a presedintelui instantei sau prin hotarare a colegiului de conducere.

Cine face parte din aceste completuri

"Unele instante au comunicat ca in compunerea acestor completuri specializate au figurat toti judecatorii sectiei penale, iar in alte cazuri doar o parte dintre judecatorii care compun sectia penala.

Un numar de 7 tribunale si o curte de apel au comunicat ca nu au completuri specializate pentru solutionarea cauzelor de coruptie, conform 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000", se mai arata in adresa CSM.

Surse din magistratura au exlicat pentru Ziare.com o nuanta: majoritatea instantelor care au astfel de completuri specializate au judecatori specializati. Deci denumirea de completuri specializate este mai degraba formala, atata timp cat toti judecatorii sunt specializati.

Specializarea, doar la mutarea de la o sectie la alta

De asta si CSM mai arata care sunt criteriile pe baza carora se stabileste specializarea judecatorilor. Acestea sunt in Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, in dispozitiile care reglementeaza schimbarea specializarii judecatorilor in cazul in care este necesara mutarea de la o sectie la alta.

Deci specializarea unui judecator nu este un criteriu de repartizare in cadrul aceleiasi sectii, ci doar de mutare de la o sectie, cum ar fi cea civila, comerciala, sau de contencios-administrativ etc, la o alta sectie, sa zicem penala.

Astfel, la art. 20 alin. (2) sunt reglementate urmatoarele criterii de selectie:

"a) Experienta profesionala relevanta in domeniul de activitate al sectiei la care se doreste mutarea;

b) Vechimea in sectia de la care se doreste mutarea;

c) Absolvirea cursurilor de formare profesionala in domeniul respectiv, precum si pregatirea profesionala realizata prin doctorat, masterat, studii postuniversitare, sustinere de referate sau lucrari in congrese, seminarii, alte forme de dezbatere, articole sau studii aparute in publicatii de specialitate, precum si specializarea pentru care s-a optat la concursul de promovare in functii de executie;

d) Vechimea in functia de judecator."

"Efect de retractare" prin anularea alegerilor prezidențiale. Un profesor de Drept susține că decizia CCR este o "inovare"

Un profesor de drept și avocat a explicat relația dintre cele două decizii ale CCR, prima de validare a rezultatului primului tur, a doua de anulare a alegerilor prezidențiale. El spune că...

Un politolog acuză CCR că nu a fixat un termen pentru reorganizarea alegerilor: "Dacă guvernul decide, Iohannis mai rămâne în post încă 3 ani"

Politologul Cristian Preda, fost decan al Facultății de Științe Politice a Universității din București, critică decizia Curții Constituționale (CCR) de a anula primul tur al alegerilor...